Info AZS
Buletin informativ
AARC - Departamentul Comunicatii
Biserica Adventista de Ziua a Saptea din Romania
Nr. 120 - 12.02.2004
_______________________

1. Buletinul presedintelui

Din viata bisericii din Romania:  
2. Vremea Sperantei, timp al comunicarii
3. Intalnire Misiunea Femeii - Ramnicu Valcea, jud. Valcea
4. Ziua Libertatii Religioase - Nitchidorf, jud. Timis
5. Ziua Libertatii Religioase - Matca, Galati
6. Ziua Libertatii Religioase - Goiesti, jud. Dolj
7. Ziua Libertatii Religioase - Timisoara
8. Simpozion de libertate religioasa - Bacau
 
Anunturi: 
 
9. Concursul "Altarul si Biblia"
 
Din viata bisericii mondiale:

10. Planul de rugaciune al Diviziunii Euro-Africa (EUD) – 15-21 februarie 2004
11. O misiune provocatoare pentru adventisti - Bangkok, Thailanda
_______________________

1. Buletinul presedintelui
      
   Sunt foarte incurajat de vestile primite in ultimele zile din locuri in care sunt in curs serii de prelegeri. Fr Teodor Hutanu a predicat saptamana trecuta in fata unei sali pline la Tibanesti (Iasi), iar fr Daniel Nae in Bucuresti, biserica Foisor.

   O parte dintre tinerii pana la 21 de ani care au fost pregatiti sa foloseasca resursele de prelegeri pe DVD au inceput prezentarile si nu numai ca o fac foarte bine, dar sunt foarte bine primiti. Este un timp special si avem multe motive pentru recunostinta si rugaciune.

   La sfarsitul saptamanii trecute am fost in judetul Galati. Vineri seara am predicat in biserica din Tecuci, care are o alura moderna si este un centru de activitati spirituale si sociale. Medicul Costin Dinu, care este si director pentru sanatate al Conferintei Moldova, este in permanenta la curent cu literatura in domeniul biblic si de sanatate si conduce biserica intr-un program sustinut de studiu si misiune.

   In Sabat am participat la intalnirea pentru libertate religioasa organizata de binecunoscuta noastra biserica din Matca. In mod deosebit am fost impresionat la aceasta biserica pe care nu o mai vizitasem de multi ani de numarul remarcabil de copii si tineri, precum si de seriozitatea cu care biserica ii pastoreste.

  Am vizitat opt grupe de Scoala de Sabat de copii si de tineri, foarte bine puse la punct si cu copii foarte deschisi si ageri. Zabovind cateva minute in unele dintre aceste grupe, copiii au folosit ocazia si mi-au pus intrebari asa de directe si de patrunzatoare cum rareori mi s-a intamplat.

   Ziua libertatii religioase a adus la biserica noastra doi parlamentari, pe directorii celor doua scoli din comuna, seful politiei si un profesor de la Seminarul Teologic din Galati. Desigur a fost prezent si primarul comunei, care este membru al bisericii noastre, bine apreciat de locuitori pentru spiritul sau gospodaresc si realizarile sale.

    Este adevarat ca interventiile oaspetilor nu s-au incadrat in totalitate in tema propusa, insa am fost incantat sa aud aprecieri foarte favorabile cu privire la credinciosii nostri din Matca si la biserica noastra in general. Dumnezeu ne-a facut sa fim placuti si apreciati si aceasta aduce si o mare raspundere pentru noi.

   In dupa-amiaza Sabatului am avut o dezbatere cu tinerii privitor la pregatirea pentru viata de familie. Familia a fost si subiectul studiului biblic de dupa-amiaza, fiind Sabatul de deschidere pentru Saptamana familiei.

   Adrian Bocaneanu

_______________________
 
 2. Vremea Sperantei, timp al comunicarii
    (Ion Buciuman / AARC) 
   
   Peste o saptamana Vremea Sperantei va fi in plina desfasurare. Niciodata nu am avut o asemenea desfasurare de oameni si programe. Elementul minim necesar este sa fim in legatura unii cu altii. Fiecare conferinta trebuia sa aiba un om accesibil permanent la telefon.

    Fiecare pastor trebuie sa se asigure ca este in legatura permanenta cu colegii si cu conferinta. Este de dorit ca e-mail-ul sa fie deschis de mai multe ori pe zi pentru a putea afla in timp util noutatile si mesajele urgente. Este important sa stim permanent unii de altii. Culegeti experiente si impartasiti-le folosind mijloacele aflate la indemana.

  Dar mai presus de toate mentineti un fir direct permanent cu Tatal Ceresc. Astfel tragem nadejde ca Vremea Sperantei va fi un timp de bucurie si inaltare sufleteasca. 

_______________________
 
3. Intalnire Misiunea Femeii - Ramnicu Valcea, jud. Valcea
    (Gratiela Schiopu / AARC Oltenia)

   Vineri si sambata, 6-7 februarie 2004, a avut loc la Ramnicu Valcea o intalnire a surorilor coordonatoare din cadrul Departamentului Misiunea Femeii din Conferinta Oltenia.

   Aceasta intalnire a fost condusa de sora Silvia Dima, responsabila cu acest departament in Uniunea Romana si a avut drept scop largirea orizontului privind viziunea si dezvoltarea activitatilor in cadrul departamentului. Cu aceasta ocazie serviciile divine au fost sustinute de surori: s-au impartasit experiente si s-au facut planuri pentru viitor. Pranzul si cina  au fost oferite cu generozitate de comunitatea gazda.
 
_______________________ 
 
4. Ziua Libertatii Religioase - Nitchidorf, jud. Timis
    (Marius Morar / AARC Banat)
     
   In Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea din Nitchidorf, a avut loc sambata, 7 februarie 2004, simpozionul Libertatea Religioasa - Drept fundamental al omului organizat cu prilejul Zilei Libertatii Religioase.

   Din partea autoritatilor locale au participat: dl Ioan Mascovescu, primarul comunei, dl Sabin Caia, viceprimar, dl Neculae Marciuc, agent sef, seful Postului de Politie si dna Anelize Ivan, din partea Partidului Democrat. Din partea bisericilor crestine a raspuns invitatiei Daniel Bejenaru, pastorul Bisericii Baptiste. In cadrul programului invitatii au rostit alocutiuni legate de subiectul manifestarii.

  Mesajul biblic al intalnirii a fost prezentat de pastorul Marius Morar, secretarul Conferintei Banat, programul dedicat Zilei Libertatii Religioase fiind coordonat de pastorul Vasile Burleanu.
 
_______________________
 
5. Ziua Libertatii Religioase - Matca, Galati
    (Lupu Savel / AARC Moldova)

   In Sabatul din 7 februarie 2004, la Matca s-a desfasurat programul festiv dedicat Zilei Libertatii Religioase. Atmosfera de sarbatoare a fost intregita de prezenta fratelui Adrian Bocaneanu, Presedintele Uniunii Romane.

   Ne-am bucurat sa avem in mijlocul nostru reprezentanti din partea Senatului si a Parlamentului Romaniei, a Consilului Judetean Galati, a Primariei Matca, a Protopopiei Tecuci, a Scolilor din Matca si a postului de politie local: dl Stanciu, profesor de istorie, senator de Galati, doamna Lazar Maria, deputat de Galati. 

  De asemenea, au participat dl Nistor Stefan, profesor de teologie ortodoxa la Colegiul Teologic Ortodox din municipiul Tecuci, dl Pohrib Ionel, primar al comunei Matca, dl Poiana Nastase, viceprimar, doamna Dafina Georgeta, directoare Scolii nr.1, dl Pohrib Ionita, directorul Scolii nr.2, dl Costandache Mitica, sef de post, dl Pricope Neculai, presedinte al Partidului Democrat din Matca, precum si cativa din consilierii comunei. 

   Luarile de cuvant s-au desfasurat intr-o atmosfera de fratietate si respect reciproc, fiecare vorbitor subliniind necesitatea dialogului deschis si constructiv in vederea garantarii dreptului de exprimare a libertatii religioase.

______________________
 
6. Ziua Libertatii Religioase - Goiesti, jud. Dolj
    (Florian Mot / AARC Oltenia)

   In Sabatul din 7 februarie 2004, biserica din localitatea Goiesti, jud Dolj, a organizat un simpozion dedicat Zilei Libertatii Religioase. Invitat din partea Bisericii Adventiste a fost fratele Alin Catruna, secretarul Conferintei Oltenia. In urma invitatiilor facute mai multor persoane cu autoritate publica locala, au participat, din partea Consiliului Local, domnul Stoie Petre, primarul comunei si domnul Petrescu Nanu, viceprimar. 

   Intr-un cadru festiv cei invitati au luat cuvantul, domnul primar si domnul viceprimar apreciind activitatea Bisericii Adventiste din localitate si modul ei de organizare. 

   Fratele Catruna a prezentat cuvantul din Sfanta Scriptura evidentiind ca libertatea religioasa si de orice alta natura poate fi garantata numai prin implinirea versetului din Matei 7:12: "Tot ce doriti sa va faca voua oamenii faceti-le si voi la fel". 

   Dupa serviciul divin s-a organizat o masa la care au fost inviati toti oaspetii prezenti.
 
_______________________
7. Ziua Libertatii Religioase - Timisoara
    (Mihai Maur / AARC Banat)

    Sambata, 7 februarie 2004, in sala Bisericii Crestine Adventiste de Ziua a Saptea Maranatha din Timisoara, cu prilejul Zilei Libertatii Religioase, a avut loc simpozionul cu tema "Libertatea Religioasa - Drept natural si Drept constitutional".

    La eveniment au participat: dl. prof. Horia Ciocarlie, prefectul judetului Timis, dl. Vali Gogoncea, consilierul Ministrului Razvan Teodorescu, reprezentand Ministerului Culturii si Cultelor, d-na Cornelia Corescu, sefa directiei de relatii cu cultele a Primariei Timisoara, preotul Zaharia Peres – consilier cultural al Mitropoliei Banatului.

    De asemenea au participat pastor Matei Isaac, Biserica Agape Timisoara, pastor Adrian Totan, Biserica Baptista Vox Domini, pastor Alin Padureanu, Biserica Penticostala Metanoia, pastor Mihai Gidea, directorul Centrului Media Adventist, pastor Narcis Ardelean, director al Departamentului Libertatea Religioasa si Relatii Publice Conferinta Banat, precum si reprezentanti ai mass-mediei timisorene. 

    Alocutiunile invitatilor, impreuna cu mesajul pastorului Narcis Ardelean, au avut un impact deosebit asupra celor aproape 400 de participanti.

    La reusita programului si-au dat concursul si corul bisericii Maranatha, dirijor Gherzan Gabriela, solistii Mia Iuga, Virginia si Lucian Onita, si grupul vocal Laudes Christi.
 
_______________________
 
8. Simpozion de libertate religioasa - Bacau
   (Nicolae Alexandru / AARC Moldova)     

   Marti, 10 februarie 2004, Biserica Adventista a organizat la Bacau in sala de consiliu a prefecturii judetene o intalnire la nivel judetean cu tema "Libertatea Religioasa si Integrarea Euro - Atlantica a Romaniei". Invitati de seama ai acestei intalniri au fost dl. Gregory W. Hamilton, presedinte al NorthWest Religious Liberty Association si sotia sa, ing. Laura Hamilton.

  Meritul reusitei acestei intalniri se datoreaza d-nei consilier prefect Elena Baran si pastorului Laurentiu Gherghe, care au reusit sa puna fata in fata reprezentantii autoritatilor, ai organizatiilor social-umanitare si ai institutiilor bisericesti locale. La discutiile seminarului s-a pus problema imbunatatirii relatiilor interconfesionale, recunoasterea si deschiderea catre toate denominatiunile religioase, nu numai intr-un spirit de toleranta, ci si de acceptare si respect a credintei celuilalt. 

   Moderatorul acestei intalniri a fost dl. Braneanu Dumitru, vicepresedinte al Consiliului Judetean Bacau. La inceputul intalnirii, dl. Catalin Mardare, Prefect de Bacau, a sustinut intr-o alocutiune dorinta autoritatilor locale de deschidere si sustinere a colaborarii intre autoritati si mediile religioase, afirmand ca "problema libertatii de constiinta este o problema de responsabilitate care priveste atat organizatiile inter-guvernamentale, regionale cat si cele locale, in vederea integrarii in Uniunea Europeana".

   Dl. Viorel Dima, Secretar General al Asociatiei Constiinta si Libertate a prezentat situatia Romaniei in contextul integrarii si a solicitat continuarea crearii mecanismelor institutionale pentru respectarea drepturilor religioase.

   Dl. Greg Harington a prezentat un studiu personal si a raspuns intrebarilor legate de situatia comparativa dintre Romania, UE si SUA privind legislatia si autoritatea statului in probleme de libertate religioasa in scoli, institutii sociale si de reintegrare.

    Pastorul Marius Munteanu, director Asociatia Nationala pentru Apararea Libertatii Religioase, a prezentat situatia reala a libertatii religioase in cele opt judete ale zonei de nord-est a tarii noastre. In incheiere, pastorul Stefan Ropotica a prezentat dorinta de colaborare si comunicare prin proiecte sociale comune, aratand ca prin aceasta se poate dovedi spirtul de acceptare interconfesionala. 

   La simpozion au mai participat: Costica Topala, director Asociatia Pro Democratia Bacau, Elena Sova, director Serviciul Judetean de Protectie si Asistenta Sociala, Angela Sterpu, inspector scolar, Irina Florea si Ramona Rusu, consilieri judeteni pentru probleme de integrare europeana.

  De asemenea, au mai participat Cornel Galben, Directia Judeteana pentru Culte, Damian Ion, Iulia Ciobotici, Consiliul Judetean Bacau, preot dr. Constantin Leonte, Stefan Ropotica, Ovidiu Burbulea si Licinius Chiriac, Biserica Adventista, Hari Vigdar, Comunitatea Evreilor, Cojoc C., Biserica Baptista, Vasile Colb, Biserica Penticostala si reprezentanti ai mass-mediei.

  S-a hotarat organizarea unei viitoare intalniri in care sa se decida proiecte comune pentru intarirea relatiilor la nivel administrativ intre institutiile religioase ale judetului.
 
   Astfel de intalniri au mai fost organizate saptamana aceasta la Oituz, jud. Bacau, Matca si Ivesti, jud. Galati, Stefan cel Mare, jud. Neamt si Botosani.

_______________________
 
9. Concursul "Altarul si Biblia"     
    (Titu Ghejan / AARC)     

   Altarul zilnic si Biblia la rand - Saptamana 8: 15-21 februarie 2004; Deut. 1-23
 
Altarul zilnic: 
 
1. D. Veghere. Asupra caror lucruri trebuia sa fie dovedita o veghere speciala de catre israeliti?

2. L. Un semn deosebit. Ce a spus Moise ca va constitui „intelepciunea si priceperea voastra inaintea popoarelor?

3. M. Conditia binecuvantarilor. "Vom avea parte de indurarea Lui, daca......" (Completati).

4. M. Rostul incercarilor. Pentru ce „te-a calauzit Domnul Dumnezeul tau in timpul acestor 40 de ani in pustie"?

5. J. Invatatura esentiala. Cum a fost invatat Israel "ca omul nu traeste numai cu paine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului?

6. V. Profetie mesianica. Ce profetie privind pe Domnul Hristos gasim in cartea Deuteronom?

7. S. Scrisoarea lui Dumnezeu. "Cand se va aseza pe scaunul de domnie al imparatiei lui, sa scrie pentru el intr-o carte, o copie a acestei legi". Ce trebuia sa faca imparatul cu aceasta carte?
 
Altarul memoriei:
 
8. Textul saptamanii: Deuteronom 18,13: "Tu sa te tii in totul totului tot, numai de Domnul Dumnezeul tau". De ce este nevoie de o cerinta atat de categorica?

9. Cantarea saptamanii: 28 / ICV - "Cel ce in Tatal se increde". Ce fagaduinte (prezentate in acest imn) sunt partea celui ce se increde in Dumnezeu si implineste vointa Lui?

10. Citatul saptamanii: Principiile Imparatiei

   "Hristos a dezamagit nadejdea unei maretii lumesti. In Predica de pe Munte, El a cautat sa indrepte ce se stricase printr-o gresita educatie si sa le dea ascultatorilor Sai o dreapta conceptie despre Imparatia si despre caracterul Sau.

    Dar El n-a atacat direct ratacirile oamenilor. El a vazut mizeria lumii adusa de pacat, dar nu le-a pus in fata o descriere vie a starii lor de nelegiuire. I-a invatat lucruri nemarginit mai bune decat acelea pe care le cunoscusera. Fara a combate ideile lor despre Imparatia lui Dumnezeu, El le-a facut cunoscute conditiile intrarii in aceasta Imparatie, lasandu-i pe ei sa traga concluziile privitoare la natura ei.

    Adevarurile pe care El le-a invatat nu sunt de mai mica insemnatate pentru noi decat pentru multimea care-L urma pe Isus. Nu mai putin ca ei, noi trebuie sa invatam principiile fundamentale ale Imparatiei lui Dumnezeu. (HLL, cap 31 – Predica de pe Munte)

   Cum putem invata "principiile fundamentale ale Imparatiei lui Dumnezeu"?

_______________________
 
10. Planul de rugaciune al Diviziunii Euro-Africa (EUD) - 15-21 februarie 2004
       (Ana Brad / AARC)  

   In saptamana 15-21 februarie 2004, pe lista noastra de rugaciune se gaseste Uniunea Franco-Belgiana, cu dorinta de a sustine in rugaciune:
- campania de evanghelizare prin satelit, programata anul acesta;
- conferintele din aceasta uniune si proiectele lor pentru evanghelizare.

_______________________
 
11. O misiune provocatoare pentru adventisti - Bangkok, Thailanda
      (rezumat dupa Liliana Henao / ANN)     

   Budismul, o religie veche de 2.500 de ani, care are peste 350 de milioane de adepti in toata lumea, este atat o misiune provocatoare cat si una de succes pentru adventisti. Dupa 14 ani, un Centru pentru studiul budismului, organizat de catre Biserica Adventista, raspunde la intrebarea care ridica problema prezentarii lui Isus persoanelor din alte culturi si religii. 

   Scott Griswold este directorul Centrului Misiunii Globale pentru studiul budismului, localizat in Bangkok. Cu sase ani de experienta in plantarea de biserici in Cambogia, tara predominant budista, si cu multa rugaciune, el si sotia sa au decis, cu doi ani in urma, sa lucreze la acest centru. 

   "De fiecare data intreb pe Dumnezeu: Doamne, ce ai vrea sa spun? El ii cunoaste, ii urmareste de cand sunt prunci si pana la maturitate. El stie totul despre ei," a declarat Griswold.

    Griswold lucreaza la un manual budist si la alte materiale care sa explice budistilor crestinismul. El colaboreaza de asemenea cu echipa Misiunii Globale pentru a afla ce anume face ca crestinismul si adventismul sa fie atat de straine culturii budiste. 

    "Cred cu adevarat ca in fiecare cultura exista o imagine a lui Dumnezeu. Da, este pacat. Sunt lucruri care murdaresc. Dar daca privesti cu atentie, incepi sa vezi stralucind frumusetea lui Dumnezeu."

_____________________________ / _____________________________________ 

Incredibil, dar adevarat !

Am fost in Ierusalim pentru studiu si rugaciune in grupa mica din casa Dorinei Totu. Dorina este o tanara adventista israelianca. Impreuna cu noi a fost "motorul" grupelor mici din Ierusalim, fratele Ion Balanuta, mama Dorinei, doamna Ana si o doamna palestiniana cu doi copii ai dansei.

Am prezentat din Rom. 1:16 doua aspecte: Marturisind fara sa-ti fie rusine si Incredere in puterea Evangheliei care este a lui Dumnezeu. Ne-am rugat, dupa care doamna din Ierusalimul de est ne-a invitat sa organizam o grupa mica la dansa acasa incepand de saptamana viitoare. Da ! O victorie !

Doamna impreuna cu copii pleaca, iar noi (eu si fratele Balanuta) am ramas putin in urma sa discutam programul celorlalte grupe mici, timp in care la usa suna politia. Intra fara sa fie invitati o doamna si doi barbati. Inspectie in toata casa si legitimarea noastra.

Eu nu aveam pasaportul la mine ci doar o copie,  fratele Balanuta nu avea viza si nici mama Dorinei. Scurt, bagajul si la masina pentru expulzare! Ce sa faca cu mine? Ei nu mai intalnisera categoria de viza pe care eu o posed, in computerul lor eu eram inregistrat cu viza turistica, pe hartie aveam o alta categorie de viza.

Le explic, insa nu pricepeau cum pot sa locuiesc in Israel daca nu sunt Israelit. In fine le-am explicat ca nici indienii de la bursa de diamante, nici reprezentantii ONU si nici diplomatii straini nu sunt israelieni si totusi locuiesc aici in Israel cu familiile lor. Politistii nu raspund nimic.  Pana la urma m-au lasat in pace, pentru ca nu erau siguri cum sa procedeze.

Ceilalti erau deja in duba. Un politist ma roaga sa ma intorc cu Dorina in apartament si sa luam cateva lucruri de imbracaminte pentru mama ei apoi sa mergem la politie sa le ducem acolo. Ei au plecat luand cu ei pe fratele Balanuta si pe Ana.

Urcam in apartament si nu ne venea sa credem ce se intampla. Ne-am rugat scurt si i-am cerut Domnului putere. Sa intervina cu puterea despre care predicasem acolo in acea seara. Mergem la politie, Dorina intra in cladire eu plec spre Tel Aviv.

Era miezul noptii. La politie mari discutii…politisti se certau intre ei…..Unii vrand sa-i elibereze pe arestati, alti cereau sa se aplice legea expulzarii. Ce s-a intamplat?

S-au deschis usile temnitei si aposolii au fost eliberati. Chiar asa! Acum inteleg mai bine si cred mai mult!!!

 Pastor, John Lascu

Este cu adevarat incredibil, daca tinem cont de numarul celor care vin aici sa lucreze si sunt inselati de diverse firme care ii angajeaza, le iau pasapoartele pentru viza, dar nu mai continua formalitatile. In felul acesta politia descopera zilnic sute de oameni in ilegalitate si ii expulzeaza. Experienta este cu atat mai dramatica, cu cat este pentru prima data  in ultimul an cand cineva se intoarce de la politie fara sa fie expulzat.

Puteti urmari pe site-ul Bisericii Romanesti Adventiste din Chicago (W. Berenice Av.) cateva prezentari deosebite despre ceea ce inseamna credinta in actiune.

Multimedia: Folosirea mijloacelor moderne in raspandirea evangheliei

Partea I: Introducere

Incepand din acest numar al Buletinului Intercer vom incerca sa va prezentam o serie de articole despre ce este multimedia, cum se poate folosi in lucrarea de raspandire a evangheliei in general si ce anume puteti face fiecare dintre dumneavoastra personal cu mijloacele care va sta la dispozitie pentru prezentarea evangheliei cat mai multor persoane, folosind mijloacele moderne oferite de technicile multimedia.

Sa vedem in primul rand o definitie a termenului “multimedia”. Termenul este atat de nou, incat Dictionarul Explicativ al Limbii Romane nu il cunoaste inca (nici macar in versiunea electronica, cea de pe internet, care este probabil cea mai recenta versiune).

De fapt autorul acestor randuri a fost nevoit sa petreaca cateva ore bune cautand pe internet pana sa gaseasca o definitie, deci nici alte limbi nu se grabesc sa introduca termenul in lexic. Ei bine, conform acestei definitii relativ simple, multimedia este folosirea mai multor technologii care, prin combinarea mijloacelor audio (sunet) si video (imagine) produce noi metode de comunicare.

Aplicatii multimedia se pot intalni in diverse domenii de activitate, cum ar fi de exemplu:

   - recreatie - jocuri electronice independente sau computerizate, televiziune si radio prin internet sau filme de pe suport DVD sau video CD

   - educatie - programe speciale scrise cu scopul de a preda anumite discipline – acestea pot fi livrate atat pe discuri compact sau DVD, cat si direct prin internet sau pot fi incorporate in chiar software-ul cu care computerul este cumparat

   - reclama – panouri special construite pentru a atrage atentia trecatorilor, benzi sau imagini luminoase pe pagini web, cu acelasi scop.

Lista aceasta bineinteles nu este completa, existand si alte aplicatii.

Cele mai multe aplicatii multimedia sunt intr-un fel sau altul legate de computer. In afara de computere special construite pentru scopuri mai aparte, toate calculatoarele personale (PC) de azi sunt capabile sa redea prezentari multimedia – cele mai multe fiind in acelasi timp capabile sa si produca prezentari multimedia.

PC-urile de azi sunt ehipate cu cel putin un CD player, cele mai multe deja cu DVD player si au o placa de sunet si o placa video incorporata – deci ele sunt capabile sa redea sunet si imagine inregistrata fie pe hard drive, fie pe suport CD/DVD sau descarcata de pe internet.

Capacitatea multimedia a sistemelor de calcul poate fi chiar extinsa. La un computer modern se poate cupla o videocamera digitala (sau chiar analog!), un microfon, un CD sau DVD burner, un aparat mp3…

Nu trebuie sa uitam in acelasi timp nici textul (scris sau vorbit) ca o parte componenta importanta a aplicatiilor multimedia, care de asemenea poate fi scris sau inregistrat tot pe computer.

Totusi, nu toate aplicatiile multimedia sunt legate de computer. DVD playerele pot fi deasemenea considerate aparate multimedia intrucat ele redau sunet si imagine de pe suport DVD, dar si o varietate de alte surse de informatie, cum ar fi video CD-uri, discuri mp3 sau banalul de acum CD.

Aparatele de inregistrat video digital (DVR, Digital Video Recorder), televizoarele interactive (unele chiar cuplate la internet, avand un browser propriu), si playerele mp3 pot fi considerate tot mijloace multimedia.

Un proiector video este un alt exemplu de aparat multimedia. In general, orice aparat de redare a imaginii sau sunetului, atata timp cat poate reda independent imagine si sunet, sau se poate cupla cu un alt aparat in acest scop, poate fi considerat un aparat multimedia.

Daca ar fi sa categorisim partile componente ale multimedea, ele ar fi (in ordinea complexitatii): text, voce, muzica, animatie/grafica/fotografii (imagine statica) si film/video (imagine in miscare).

Personal as defini multimedia ca fiind folosirea unei combinatii compuse din cel putin doua parti: sunet si lumina/imagine, sau grafica si text (in acest sens o simpla brosura continand text si cateva fotografii sau o grafica poate fi considerata multimedia). Teatrul si concertele sunt, de asemenea, evenimente multimedia intucat combina cel putin doua elemente: cel vizual si cel auditiv.

Termenul multimedia (intitial sub forma de “multi-media”, scurtat apoi la “multimedia”) a fost folosit pentru prima data in anii 1970 cand teatrele au inceput sa experimenteze cu proiectari de imagini statice sau in miscare in vederea imbogatirii repertoriului de efecte folosite pentru transmiterea mesajului, largind in acest fel paleta de mijloace pe care le aveau la dispozitie pe langa sunet (textul vorbit si muzica) si imagine (miscarea actorilor pe scena). Multimedia a inceput sa fie folosita in technica de calcul in anii 1980 in forma unor programe educationale si raspandindu-se ulterior in lumea internetului - fiind prezenta astazi in aproape toate domeniile legate de electronica.

In numarul viitor al Buletinului Intercer vom aborda mai concret avantajele folosirii mijloacelor multimedia in generals, si avantajele folosirii lor in raspandirea evangheliei in special.

Post Scriptum: Autorul acestor articole nu este un specialist in domeniul technicii de calcul. Tot ceeace incerca sa faca este sa puna la dispozitia celor interesati si dispusi sa lucreze in raspandirea evangheliei, cunostintele pe care le-a acumulat in ultimiii ani in acest domeniu.

Dumnezeu nu e membru de partid

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a pus piciorul in prag: monahii, preotii, arhiereii vor trebui sa aleaga intre slujirea partidelor politice si slujirea lui Dumnezeu. Nu e o rugaminte, ci o porunca si are un termen precis: 10 zile.

Aceasta pozitie a Bisericii fata de angajarea politica a clericilor nu e deloc noua. Dateaza inca din 1990 (Sinodul din 2-3 ianuarie) cand hotararea suna extrem de limpede: "Sf. Sinod recomanda clerului Bisericii Ortodoxe Romane sa se abtina de la o politica militanta in cadrul partidelor".

Chiar un verb moale ca "recomanda" - intr-un context in care "porunceste" ar fi atras biciul indignatiunii populare si invocarea proaspat ingropatei dictaturi - ar fi trebuit sa-i tintuiasca locului pe preotii dornici de zbenguieli lumesti.

In Biserica exista o disciplina de fier, statuata si consimtita de secole, care se cheama "ascultare". Numai ca atunci, in '90, cu o ierarhie subrezita de atacurile crancene ale "inchizitorilor" vremii, confruntata cu acuzatii de colaborationism, unele intemeiate, altele aberante, cu un Sinod in care episcopii se ciocneau ca si "corabiile pe vreme de furtuna", doar ca din ratiuni deloc teologice, cine a vrut a cazut in ispita.

Recomandarea neimplicarii in politica militanta a fost apoi in cateva randuri reformulata, din ce in ce mai apasat - septembrie 1992, februarie 1996, februarie 2000. Iata ca ieri acestei "legi" i s-au dat si "normele de aplicare", in termeni foarte precisi, aproape duri.

Nu intamplator cel care a iesit in fata presei ca sa comunice decizia a fost incruntatul arhiepiscop Bartolomeu, un teolog si un intelectual redutabil, pe cat de inflexibil in chestiuni canonice, pe atat de mladios si nuantat in chestiuni culturale. Inalt Prea Sfintitul i-a amenintat pe nesupusi cu Consistoriile eparhiale, adica, mai pe sleau, cu caterisirea - scoaterea din preotie.

Exista o intreaga anecdotica in spatele acestei ultime decizii a Sfantului Sinod. Dar toate intamplarile si polemicile incepute in Arhiepiscopia Clujului, Vadului si Feleacului, care au dat in clocot la Bucuresti, au fost doar ocaziile, nu si cauzele numitei hotarari. Declaratia ctitorului Octav Cozmanca, activist de profesie, cum ca preotii ortodocsi ar trebui sa se implice in politica, are umorul si tragismul ei.

Ii si vedem (iar in ultimele legislaturi, uneori, chiar i-am vazut) pe preoti, aliniindu-se, ca niste redutabili agenti electorali, inghesuindu-se in sectoarele de cerc in care strategul din Baneasa imparte harta electorala a Romaniei.

Era atat de decis Octav Cozmanca sa se ia de piept si cu Patriarhul pe aceasta tema, incat premierul a fost nevoit sa intervina si sa puna bemolii: "Eu cred ca nu ar trebui sa spunem noi ce sa faca preotii sau sa decidem aceste lucruri". Amin. Patriarhul a dat raspunsul, iar noima lui nu trebuie cautata in coterii meschine (sunt voci care afirma ca Prea Fericitul Teoctist ar fi dorit sa strice jocurile pesedeului in teritoriu).

Explicatia acestei atitudini fara echivoc sta in faptul ca Biserica Ortodoxa Romana si-a intarit pozitiile, nu numai in sondajele de opinie, dar si-a conturat o atitudine rezervat-critica fata de Stat. Lucru notabil daca ne gandim la traditia Ortodoxa a relatiei Biserica-Putere, incarcata de conotatii obediente.

La aproape 90 de ani, Teoctist forteaza un "aggiornamento", o adecvare a Bisericii stramosesti la actualitate, ale carei pietre unghiulare au fost puse la Adunarea Nationala Bisericeasca de miercuri, la capitolul activitati "social-caritative" ale BOR. Nemultumit de bilant, Patriarhul a subliniat raspicat necesitatea ca Biserica sa se implice mai temeinic, alaturi de societatea civila, in solutionarea problemelor sociale grave ale Romaniei.

Nu spre confruntarile politice, ci spre misiune sociala in comunitatile lor trebuie indreptati clericii. Cuvantul fiecarui preot in eparhia sa cantareste greu, el nu trebuie sa dezbine, ci sa armonizeze, nu trebuie sa raneasca, ci sa aline, nu trebuie sa sminteasca, ci sa zideasca.

Slujirea sociala, in Ortodoxie, e inca subreda, ezitanta, firava. Unde sunt preotii, se intreaba lumea, cand in Romania se intampla zilnic atatea nenorociri? Raspunsul nu poate fi ca preotii sunt la plenare de partid si nu in mijlocul credinciosilor de toate orientarile, sprijinindu-i cu fapta, cu sfatul, dandu-le binecuvantarea. Daca sectele reusesc sa se infiltreze cu sporita persuasiune e nu din vina credinciosilor, ci a pastorilor lor.

Paguboasa, stupida zicala romaneasca - "sa faci ce spune popa, nu ce face popa" - e cea mai deocheata intelegere cu putinta a slujirii preotesti. Suntem nu ceea ce fariseic propovaduim; suntem ceea ce infaptuim. Un preot hot, criminal, adulterin trebuie scos in afara Bisericii pe care o improasca cu noroi.

Iertarea crestina nu e un adapost pentru smecheri, pentru invartiti, pentru lacomii de onoruri lumesti. In dimensiunea sa sociala, Biserica Ortodoxa ar trebui, ca sa faca fata provocarilor secolului, sa se transforme intr-un imens, pragmatic ONG, contribuind la asanarea mocirlei morale in care Romania sta sa se afunde.

Sursa: Mediafax

Prezenta Sa - Bogatia mea

Azi, cand  privesc la bogatia mostenita
Doresc sa-ti ofer  din belsugul ei tie,
Din tandretea Sa rau de apa vie
Doresc sa inconjor la randul meu
Aceasta lume scaldata-n saracie !
Inima-mi este spalata bine, caci un zeu
Numit Isus, iubirea Sa mi-a daruit-o mie
Si-aceasta curatie ti-o ofera  acum  si tie!

In inima mea se afla minunata Sa Pace
Caci  iertarea Lui, prezenta Lui, face
Sa caut la randul meu, cu toti cei din jur
O traire in Pacea Sa fara cusur!
Astazi, bucuria Sa de a-I apartine
Imi  umple intreaga fiinta de bine;

In generozitatea-I infinita am descoperit
Rabdarea cu care in harul Sau, mereu
Si tot mereu ma poarta-n  calda gingasie,
Aceasta bunatate din care astazi iti daruiesc eu tie;
Si chiar daca  eu ti-as da cât de putin
Nu-ti face griji, vino la El si fii senin!
E-atat de mult caci vasul Sau e plin
Pana acolo, ca orisicine vrea sa bea
Poate veni la El, care-i gata sa dea
In orice timp, oricat de mult  am vrea !

Credincios Lui Insusi, El a tinut sa treaca
Prin sacra umilinta, fara de care-ndata
Eram pierduti si tu si eu, si  iata
Ce infranare-a reusit sa puna-n inima-mi de piatra!
Cu negraita blandete a cautat sa ne arate
Ca fara El, totul in noi va arde,
Ca toata bogatia de care ne mandrim
Nu are nici o valoare atata timp in care
Uitam de El, ne ratacim pe cale !

Astazi, cand privesc la bogatia mostenita,
Doresc sa-ti ofer din belsugul ei  tie
Cu aceeasi umilinta cu care El, privind la noi
In mila Sa isi dadu viata pe vecie
In  importanta misiune, in gestul Sau de simpatie
Prin care azi si tu si eu traim in bogatie!
Traim prin El, prin gratioasa-I modestie
Ce-o poarta-n El!  Si  El e-n vesnicie!

Doresc sa lucrez ca traducator in domeniile publicistic, audiovizual prin corerspondenta. Cunosc limbile franceza  si engleza. Tel.0721846039

Daniel Fanica

Desi nu ma cunoasteti, as avea o rugaminte la dvs., in masura posibilitatilor pe care le aveti. As dori sa obtin e-mailul sau cel putin adresa postala a unei fete din Ploiesti care se numeste Olivia Popa. Ea locuieste in Australia cu familia ei de vreo 14 ani, dar din cand in cand mai vine prin tara. Nu stiu exact la care din comunitati mergea. Ceea ce mai stiu este ca are in jur de 26 ani si ca mai are o sora mai mica decat ea. Daca cineva dintre membrii din Ploiesti va poate ajuta sa-mi obtineti aceasta informatie, v-as fi recunoscator.

Toate cele bune!

Scrisoare deschisa

Stimate frate Burtescu,

In fiecare dimineata, razele aducatoare de pace si liniste care se revarsa in sufletele noastre  prin inspiratia Scripturii si talentul dvs. coplesesc inimile cititorilor din  Athena. Va multumim frate Burtescu pentru dezvoltarea si folosirea talentului in mod altruist.

Ne rugam ca timpul pe care l-ati folosit in scrierea acestor meditatii sa fie rasplatit de Dumnezeu cu multe binecuvantari asupra dvs si a familiei, iar roadele sa fie materializate in stelute ce vor straluci vesnic in coroana Mantuitorului. Va suntem recunoscatori si pentru sugestia de cantec din fiecare dimineata, pe care o folosim cu placere.

In numele credinciosilor AZS romani din Grecia,