Emil Jigau: Bun-venit! Pentru a cata oara sunteti in Romania?

Joerg Fehr: Aceasta este a patra oara.

E.J.: Care sunt obiectivele vizitei dumneavoastra in Romania?

J.F.: In calitate de director regional, vizitez birourile nationale ADRA in mod regulat. Deci aceasta vizita as numi-o vizita de rutina. Biroul regional si biroul national au nevoie de un dialog deschis. Eu trebuie sa cunosc care sunt nevoile si problemele birourilor nationale, pentru a le transmite ulterior nivelului superior si retelei ADRA. In acelasi timp, incerc sa transmit din experienta mea, pregatindu-mi personalul in mod individual. La aceasta data, am introdus niste unelte de lucru care pot fi accesate si de pe web-site-ul ADRA EUD. Acest mod de lucru este ceea ce noi numim dezvoltarea capacitatii de lucru.

E.J.: Care este imaginea biroului ADRA Romania in contextul activitatilor umanitare desfasurate de ADRA in Diviziunea Euro-Africa?

J.F.: ADRA Romania este un birou care desfasoara o activitate axata pe implementare de proiecte si care a devenit foarte activ dupa revolutie, la inceputul anului 1990. Acum a venit insa timpul sa trecem de la proiectele de refacere (transporturile umanitare) la proiectele de dezvoltare. De asemenea, ADRA Romania a devenit foarte activa in recrutarea de personal pentru proiectele externe. Lucratorii ADRA proveniti din Romania continua sa fie prezenti in Coreea de Nord, Senegal si Turcia. Ei invata usor o limba straina si se adapteaza usor la situatii si conditii de viata foarte dificile.

E.J.: Cum apreciati activitatea biroului ADRA Romania din ultimii ani?

J.F.: Dupa cum am mentionat mai sus, biroul ADRA Romania este in curs de a deveni un birou de implementare a proiectelor de dezvoltare. ADRA Romania a stabilit contacte bune cu anumiti donatori, precum Ambasada Canadei. A fost capabila sa recruteze personal calificat. A devenit o echipa buna, puternic motivata si care implementeaza tot mai multe proiecte de calitate. A crescut volumul proiectelor de dezvoltare. ADRA Romania a intervenit cu succes in cazul dezastrului de la Facaeni; a schitat foarte repede un proiect bun, l-a implementat si, dupa aceea, a trimis donatorilor un raport exact.

E.J.: Frecvent, primim din partea membrilor Bisericii Adventiste din Romania diferite solicitari de ajutoare umanitare. Care este politica ADRA in acest sens?

J.F.: As dori sa citez din manualul de operare ADRA International doua dintre principiile de operare ADRA:

ADRA ajuta comunitatile in intregime. Ea nu poate ajuta indivizi. Daca sunt adventisti in acea comunitate, noi ii ajutam la fel ca pe ceilalti. ADRA primeste fonduri din diferite surse. Cele mai multe fonduri vin de la donatori neadventisti. Acesti donatori nu ar tolera ca ADRA sa ajute numai membrii Bisericii Adventiste. In cazul unui dezastru, noi nu privim la religia oamenilor. Noi credem ca toti oamenii sunt fiinte create de Dumnezeu.

As dori sa citez si al 5-lea dintre principiile de operare ADRA:

Daca ADRA ar ajuta numai membrii Bisericii Adventiste, ar face discriminare fata de cei care nu sunt adventisti. In ceea ce priveste ajutorul pentru indivizii din interiorul bisericilor noastre, noi suntem de parere ca, in interiorul unei comunitati a bisericii, membrii ar trebui sa se ajute unii pe altii. Acesta este unul dintre motivele pentru care noi avem departamentul „Tabita".

E.J.: Ce recomandari propuneti biroului ADRA Romania in vederea continuarii procesului sau de dezvoltare?

J.F.: Sa continue construirea de competente si sa faca lobby cu potentialii donatori. Este foarte important faptul ca ADRA Romania este cunoscuta printre potentialii donatori pentru lucrul de calitate pe care il face.

E.J.: Ce ne puteti spune despre posibilitatea implicarii ADRA EUD in ce priveste finantarea de proiecte umanitare in Romania?

J.F.: ADRA EUD nu are fonduri pentru proiecte. Numai in caz de calamitati, biroul regional ADRA EUD poate folosi niste fonduri de la „Fondul pentru Dezastre si Foamete" al Diviziunii. Cei mai multi bani vin de la donatori precum ambasadele, organizatiile internationale, cum ar fi Banca Mondiala, si birourile nationale de sprijin care primesc fonduri de la guvernele tarilor lor si de la donatori privati. Dupa cum am mentionat mai sus, biroul regional ADRA EUD are rolul de instruire si coordonare. El trebuie sa recunoasca nevoile si problemele specifice ale birourilor nationale si sa le transmita retelei internationale. El ajuta la dezvoltarea politicilor si liniilor directoare. Face posibil transferul cunoasterii de la un birou la altul.

E.J.: In final, va rugam sa ne impartasiti opinia dumneavoastra in ce priveste viitorul activitatilor umanitare si rolul lor in indeplinirea misiunii incredintate bisericii.

J.F.: Asa cum cunoastem din Sfanta Scriptura, vor fi razboaie si vesti de razboaie. Calamitatile sunt in crestere. Fiintele create de Dumnezeu sufera, iar atunci cand ii vedem pe semenii nostri suferind, noi avem o reactie crestina de a-i ajuta. As dori sa citez un verset biblic, care se afla in Iacov 2,14-17:

ADRA este Evanghelia in cizme de lucru.

Emmanuel Sharpulo, director ADRA pentru Liberia, Kaare Lund, director ADRA pentru Norvegia, si Musa Kita, sofer, au fost omorati in timpul unor lupte de gherila pe drumul spre un refugiu organizat de ADRA Norvegia.

„Lucratorii ADRA din regiunile de conflict sunt supusi unui mare risc, dar sunt dispusi sa aline suferinta refugiatilor si a altor persoane afectate de razboi. Emmanuel, Kaare si Musa lucrau pentru ceilalti cand si-au pierdut vietile si apreciem angajamentul lor de a arata iubirea lui Dumnezeu. In acelasi timp, recunoastem ca fiecare dintre ei a acumulat o sursa nepretuita de putere si curaj din familiile lor, alaturi de care suntem in aceste momente triste", a spus Charles Sandefur, presedintele ADRA International.

Directorul ADRA EUD, Joerg Fehr, a vizitat la inceputul lunii martie, timp de trei zile, biroul ADRA Romania. Cu aceasta ocazie a vizitat Scoala Generala „Mihai Ionescu", ce a beneficiat de un proiect de dezvoltare finantat de Diviziune, si a luat contact cu beneficiarii proiectului „Supa saracului", aflat in desfasurare in localitatea Cernica, jud. Ilfov. De asemenea, a avut loc o intalnire cu domnul Gelu Apostol primarul comunei Cernica, si cu domnul Adrian Bocaneanu, presedintele Uniunii Romane.

In data de 10.02.2003, biroul ADRA Romania a primit vizita doamnei Daniela Toparceanu, consultant in cadrul Ambasadei Canadiene din Bucuresti, si a domnului McEvoy, reprezentant al Ambasadei Canadiene in calitate de auditor. Cu aceasta ocazie, a avut loc o trecere in revista a rezultatelor proiectului „Prevenirea institutionalizarii si a abandonului scolar", desfasurat in perioada 2002-2003.

Reamintim ca acest proiect s-a derulat prin colaborarea dintre Ambasada Canadei la Bucuresti in cadrul Programului Canadian de Cooperare Tehnica in Romania, ADRA Germania si ADRA Romania, avand un buget de 26.387$ SUA.

Emil Jigau, Director ADRA Romania

In acesta seara (sambata seara 15 martie 2003), comunitatea Beclean a avut parte de un program festiv cu ocazia incheierii trasmisiunilor prin satelit "VREMEA IMPACARII".
 
Programul a inceput la orele 17.3o cu o cantare a intregii comunitati ("TE-AM ALES"), cantare pe care am invatat-o si apoi am memorat-o. In scurtele momente dintre strofe si repetitii la cantare au fost mentionate in paralel alegerea lui Isus si alegerea noastra. Domnul ISUS, din dragoste pentru noi, ne-a ales pe fiecare pentru a ne mantui. Apoi am lansat cateva intrebari daca nu cumva ne pare rau ca am ales acesta cale ? In final, inainte de ora intrarii in transmisie, am primit raspunsul asistentzei care a fost unul convingator: nimeni si nimic nu ne va desparti de Hristos. Alegerea nostra, si alegerea LUI fata de noi trebuie sa se materializeze in relatia cea mai fericita. Domnul sa realizeze acest lucru minunat! 
Apoi am urmarit ultimul subiect cu titlul :  "ASA A PROMIS ISUS ".
 
La final am invitat pe cei care au fost prezenti in fata incepand cu cei care au fost prezenti de 5 ori (2 persoane), cei cu 6 prezente (1 persoana), cu 8 prezente (1 persoana). Acestia au primit carti din partea comunitatii ("Marea lupta", "Calea catre Hristos" si "Asa vorbeste Dumnezeu"). Au urmat 2 persoane cu 12, respectiv 13 prezente, si, in final doua persoane care au fost de 15, respectiv 16 ori prezente.
 
Rand pe rand au iesit in fata cu sfiala, dar si plini de bucurie pentru prezenta dansilor, acesti oaspeti ai nostri. Acestia au primit fiecare cate o carte "Sa-l vezi  pe REGE", iar persoana prezenta la toate ocaziile a primit cartea "Istoria Faptelor Apostolilor", premiul cel mare.
 
Fratele Han Anton a inmanat premiile si apoi a oferit cate o floare in semn de pretuire si prietenie.
Au mai primit multumiri si flori TIMIS LIDIA SI HAN ANTON! , colaboratori care impreuna cu subsemnatul au contribuit la desfasurarea netului in comunitatea noastra.
 
Apoi a fost recitata o poezie, insotita de imagini proiectate de pe computer, poezie care se constituia intr-o concluzie a seminarului. Titlul poeziei este "VREMEA IMPACARII trece, tu ramai la toate rece?" (Scrisa de Jercan Danut)
 
Am canta impreuna imnul "Sfanta Speranta", iar prezbiterul comunitatii, Vartic Ioan a incheiat programul cu o rugaciune. Am lansat invitatia de a fi impreuna in fiecare sabat cu cei dragi care au ales sa fie prezenti cu noi la acest seminar deosebit.
 
Prezenta in acesta ultima seara este : Total prezenti 63: persoane; prieteni prezenti:  15; Copii prezenti: 10.
 
Domnul sa binecuvanteze acest sfarsit de seminar, dar si un nou inceput care ne va motiva pe fiecare sa lucram pentru a vesti dragostea lui Dumnezeu si apropiata Sa revenire.!

“Vremea impacarii” la Bacau

Discutam cu unul dintre colegii mei despre o situatie conflictuala ivita in colectivul profesoral de la liceul unde lucrez.La un moment dat el spune : "Cred ca a sosit  'vremea impacarii'. Eu  folosesc  ocazia sa-l intreb, stiind ca face aluzie la ciclul de conferinte din biserica AZS: "Cum vi s-au parut conferintele, vorbitorul, tema acestor prelegeri  ?"

Atunci el mi-a spus cu mare satisfactie ca nu a pierdut niciuna dintre conferinte si, mai mult decat atat, a venit impreuna cu un vecin de scara si un coleg din scoala. Tema, a spus el,  este de mare actualitate acum cand oamenii sunt intr-un vesnic conflict cu semenii si cu ei insisi. Despre vorbitor : "este un tip persuasiv, bine motivat, foarte bun orator si orice afirmatie o sustine prin argumente. Nu foloseste sintagme ca  : ’pararea mea este’ sau  'din punctul meu de vedere', ci numai : ' Dumnezeu spune ', ' Isus a zis ' , deschizand Biblia de fiecare data. Comunica ectosemantic (prin gestica), stie sa sensibilizeze inimile, sa puna accente in discurs, facand anumite insertii ale unor parabole (din viata personala), care vin sa intareasca argumentele. Am participat si la seria!  'Galileanul', si acum 'Vremea impacarii' s-a adresat direct sufletului. "

Profesorul se numeste Nicolescu Daniel, specialitatea limba romana , fost director al Liceului Pedagogic pana la iesirea la pensie, acum un an.

A consemnat Dorina Cascaval – Bacau  2003-03-15

Interviu cu presedintele Uniunii Romane

Frate A.Bocaneanu, ati avut posibilitatea sa va intalniti mai intai in Madrid si ulterior in Castellon de la Plana , cu un impresionant numar de adventisti de ziua a saptea de nationalitate romana, in mare majoritate de varsta tanara, care in drumul lor spre casa de Sus, au ales sa faca un popas de luni sau poate ani pe aceste meleaguri mediteraneene.

L.O. Credeti ca acest numar de referinta, de exceptie pentru biserica romana din diaspora –prezent astazi in Spania -a slabit si saracit biserica adventista din tara? V-am vazut impresionat cand priveati asistenta prezenta in primul sabat din Februarie. Ce simtaminte ati nutrit privind aceasta mare de suflete aflate atat de departe de meleagurile natale?

Adrian Bocaneanu: Am fost pur si simplu coplesit. Aceasta mare intalnire arata aproape ca un congres de tineret. Am fost miscat sa vad miile de persoane care se grabeau dis de dimineata spre Casa del Campo, apoi asteptau in liniste inceperea programului si cooperau foarte bine cu organizatorii. Am simtit ca am fost ascultat cu foarte mare concentrare, atat atunci cand predicam, cat si atunci cand aduceam vesti din tara sau raspundeam la intrebari privind viata de familie. Vineri seara am dat mana cu peste o mie de participanti si m-am gandit cate case au fost construite de mainile robuste si aspre ale fratilor si in cate familii mainile iscusite ale surorilor ingrijessc copii si intretin gospodaria. Am fost onorat sa fiu partas la o particica din experienta de viata a acestor credinciosi aflati departe de tara.
In acelasi timp nu puteam sa nu ma gandesc la dramele personale traite de cei mai multi - de la saracia apasatoare de acasa care i-a det! erminat sa vina in Spania la nedreptatile de care nu se pot apara atunci cand nu au statut legal, de la dorul de familie la izolarea intr-o tara straina, de la nesiguranta locului de munca la tentatiile nebanuite aduse de o prosperitate incerta.

.

Liviu Olteanu: In urma observatiilor dv. si a informatiilor ce le detineti, considerati ca Uniunea Adventista Spaniola a gandit , creat si dezvoltat acel cadru si acele mijloace necesare pentru ca fratietatea romana sa-si poata manifesta si aici viata ei spirituala, religioasa in conditii optime?

A.B.: Presedintele Uniunii Spaniole, fr Alberto Guaita, care a petrecut intregul Sabat in intalnirile romanilor, spunea adesea ca nimeni nu a fost pregatit pentru aceasta situatie. Cu atat mai mult pot sa spun ca raspunsul uniunii este remarcabil: cinci pastori romani angajati ca sa poarte de grija credinciosilor romani, infiintarea de biserici de limba romana si cumpararea sau inchirierea de case de rugaciune pentru zece biserici in Madrid si alte trei in provincie, alegerea unui pastor si a unui laic roman in Comitetul Executiv al Uniunii Spaniole, introducerea in revista oficiala a uniunii a unui supliment in limba romana – iata cateva aspecte cu totul laudabile. La aceasta se adauga eforturi
extraordinare pentru a realiza un centru religios si o scoala care sa serveasca de asemenea pe compatriotii nostril din Madrid. Am increderea ca acestia vor raspunde cat se poate de bine asteptarilor de sustinere a eforturilor de constructie.

L.O.: Meditatiile dv. din sabat, in care ati asezat framantarea si grija liderului Uniunii romane pentru turma plecata din staulul de acasa, au fost bogat „pigmentate" cu lucrari muzicale sustinute de cele 15 coruri sau grupuri corale prezente in Madrid. Ce puteti spune despre efervescenta acestora? Dar despre preocuparile tinerilor, preocupari ce puteau fi descifrate din intrebarile lor in urma seminarului dv. desfasurat duminica ?

A.B.:Am ascultat cu multa placere formatiile corale si instrumentale. Tinerii iubesc mai departe muzica religioasa de buna calitate si sunt dispusi la sacrificii ca sa realizeze interpretari ingrijite. Cred ca muzica reprezinta o insula de frumusete si noblete intr-o existenta agitata si dezamagitoare.
In rest cred ca intrebarile si preocuparile tinerilor sunt asemanatoare cu ale celor din Romania. Poate ca nici nu am ajuns sa ne cunoastem atat de bine incat sa am acces la adancul sufletului celor tineri.

L.O.: Percepeti „familia" adventista romana aflata in strainatate ( fie aceasta Italia, Franta, Spania, Israel sau SUA…) ca fiind confruntata cu o criza de stabilitate sau de identitate? Daca da, care credeti ca ar fi cateva din cauzele acesteia si ce sugestii i-ati oferi? Ce le-ati recomanda acelora din tara care nu au luat inca drumul exodului?

A.B.: Nu cred ca cineva poate sa evite crizele tipice: desradacinarea din mediul social si religios natural, pierderea sprijinului familiei si al bisericii, confruntarea brusca, socanta, cu atitudini si practice diferite, chiar in interiorul bisericii, suportarea prelungita a unui statut legal precar, semi-oficial sau chiar illegal, presiunea de a accepta conditii de locuit foarte grele pentru a economisi bani, nesiguranta locului de munca, dificultatea extrema de a asigura timpul necesar pentru viata spirituala. Sunt convins ca Dumnezeu poate da biruinta in toate aceste situatii - si foarte multi au invatat sa biruiasca in conditii grele.
Cei care se gandesc sa plece pe drumul exodului au datoria sa se pregateasca cu atentie pe plan spiritual si pe plan practic. Atat ambasadorul roman la Madrid cat si colegii pastori au atras atentia asupra faptului ca legile sunt acum foarte stricte cu privire la cei fara statut legal si nimeni nu ar trebui s! a riste.

L.O.: Cunoasteti proiectul indraznet al Uniunii Spaniole privind construirea unui Templu romanesc si a unui Colegiu in Madrid. Cum si de cine credeti ca poate fi sustinut?

A.B.: Uniunea Spaniola, cu sprijinul diviziunii si al campului mondial (Sabatul 13), are mijloacele financiare pentru constructia bisericii, dar participarea generoasa - cu finante si munca - a bisericilor romanesti va aduce economii care sa ajute la constructia scolii. Cu doi ani in urma bisericile din Romania au fost foarte bucuroase sa aduca un dar substantial in Sabatul 13 stiind ca acesta va ajuta fratilor lor din Madrid. Am increderea ca Dumnezeu la binecuvanta acest proiect asa incat constructia sa fie finalizata in timp scurt.

L.O.: Din perspectiva dv. ca presedinte al Uniunii adventiste din Romania, cum percepeti starea bisericii adventiste actuale? Ce curente si pericole considerati ca o afecteaza?

A.B.:Cred ca este un timp in care fiecare se orienteaza potrivit hotararii launtrice: multi Il cauta pe Domnul cu toata inima, sunt activi in misiune si loiali bisericii, altii lasa viata spirituala sa se ofileasca, apoi accepta compromisuri si isi ruineaza sperantele pentru vesnicie. Ma intristeaza foarte mult sa vad pierzandu-se tineri deosebit de capabili, cu aspiratii frumoase, cu interes pentru viata bisericii, dar lipsiti de fermitate si disciplina morala. Dimpotriva, sunt incantat de tineri care traiesc exemplar si, asemenea omului Hristos, sunt tot mai placuti si inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor.
Nicioadata biserica nu a avut posibilitatile de actiune si de marturie pe care le are astazi. Suntem parca depasiti de evenimente. Dar cred ca Dumnezeu, care pregateste evenimentele finale, Isi pregateste si poporul cu care sa le faca fata.

L.O.: In incheierea acestui interviu ce mesaj ati dori sa transmiteti celor ce traiesc pe meleagurile lui Cervantes? Dar celor de pe plaiurile Mioritei? Cu ce impresii parasiti Spania?

A.B.: Cred ca toti avem nevoie de acelasi apel, la credinta neclintita in Domnul, loialitate fata de biserica si misiunea ei, iubire aprinsa fata de oamenii care pier daca nu sunt condusi la Domnul.
Tit 2,11.12.”Caci harul lui Dumnezeu, care aduce mantuire pentru toti oamenii, a fost aratat, si ne invata s-o rupem cu paganitatea si cu poftele lumesti, si sa traim in veacul de acum cu cumpatare, dreptate si evlavie…”

Parasesc Spania cu admiratie pentru pastorii romani care lucreaza acolo, la inalta tensiune, cu multumire fata de Uniunea Spaniola, pentru efortul facut ca sa asigure compatriotilor nostri cele mai bune conditii de viata de biserica, si cu speranta ca nu va mai fi necesar ca atat de multi dintre noi sa strabata drumurile aspre si adesea periculoase ale strainatatii pentru a-si castiga existenta, ci vom avea capacitatea sa transformam in bine sociatatea romaneasca.

Multumesc tuturor pentru caldura partasiei si angajamentului lor.

A consemnat Liviu Olteanu, pastor, Spania

SIMPOZION DE LIBERTATE RELIGIOASA VASLUI

Administrativ s-a desfasurat simpozonul cu tema: “Cooperarea între bisericã si institutiile statului în vederea solutionãrii problemelor societãtii”. Intalnirea a fost organizata de Directia pentru Cultura Culte si Patrimoniul Cultural National a Judetului Vaslui in colaborare cu Asociatia Nationala “Constiinta si Libertate”. Alocutiunile de deschidere au fost sustinute de prefectul judetului Ioan Tibulca, vicepresedintele Consiliului Judedetan, ec. Aurelian Rogozea, primarul municipiului Vaslui, prof. Victor Cristea, preotul Arhiereu - Vicar de la Episcopia Husilor Corneliu Barladeanu, Prof. Univ. Dr. Constantin Cuciuc, conducãtor al Cabinetului de Sociologie a Religiilor, Institutul de Sociologie al Academiei Române, director al Directiei de Studii si Cercetãri din Ministerul Culturii si Cultelor si Viorel Dima secretar general al asociatiei “Constiinta si Libertate”.

Au mai participat, directorul D.C.C.P.C.N., care a moderat prima sesiune a intalniri, John Gratz Secretar general al Asociaþiei Internationale pentru apãrarea libertãtii religioase, Comisar sef, Ioan Tacu de la Inspectoratul Judetean de Politie Vaslui, directorul Directiei generale pentru protectia copilului, seful biroului socio-educativ din cadrul Penitenciarului Vaslui precum si preotul capelan de la aceiasi institutie, Directoarea Bibliotecii Judetene si directoarea centrului Creatiei populare, Preotul protoiereu de Vaslui, mai multi preoti, reprezentanti mass-media si alti invitati.

Din partea Conferintei Moldova a participat presedintele Vasile Ciobanu si Marius Munteanu, directorul departamentului “Libertate Religioasa”.

Lucrarile simpozionului s-au desfasurat intr-o atmosfera placuta iar referatele sustinute au fost urmate de multe interventii ale participantilor. Dupa simpozion pastorul Viorel Dima impreuna cu pastorul John Gratz au participat la o emisiune TV in direct la televiziunea locala.

Emanuel Salagean - Vaslui

Raspunsuri - Saptamana 12: 15 - 21 martie Jud. 4 - 21
1. Domnul trimite un prooroc israelitilor apasati de madian. Cu ce solie? (Jud. 6,8-10)

2. Ghedeon a fost rugat sa domneasca peste Israel. Ce a raspuns? (Jud. 8,22-23)
3. De unde-i venea puterea lui Samson? (Jud. 16,20.22.28)
4. Cine l-a sfintit pe preotul lui Mica? (Jud. 17,12)

5. Cum se incheie cartea Judecatorii? (Jud. 21,25)

Saptamana 13: 22 - 28 martie Rut - 1Sam.19
1. Ce stia toata cetatea despre Rut?

2. A fost tuns Samuel?

3. Despre cine se afirma ca nu cunostea pe Domnul?

4. Ce i-a dat Dumnezeu lui Saul, imediat dupa ungerea lui ca imparat?

5. Cum arata Davit, cand Samuel l-a uns ca imparat?

- Raspunsuri saptamana 13: 22 - 28 martie Rut - 1Sam.19
1. Ce stia toata cetatea despre Rut? (Rut 3,11)

2. A fost tuns Samuel? (1Sam. 1,11)

3. Despre cine se afirma ca nu cunostea pe Domnul? (1Sam. 2,12; 3,7)

4. Ce i-a dat Dumnezeu lui Saul, imediat dupa ungerea lui ca imparat? (1Sam. 10,9)

5. Cum arata Davit, cand Samuel l-a uns ca imparat? (1Sam. 16,12)

Trimestrul al II-lea/2003

- Saptamana 1/II: 29 martie - 04 aprilie 1Sam. 20 - 2Sam. 12
1. Saul a vrut sa-l loveasca pe Ionatan cu sulita. Ce a inteles acesta?
2. David a primit painea sfintita. Cat timp a ramas masa (din Sfanta) goala?

3. Ce a facut Ionatan lui David, in padurea din pustia Zif?
4. Dupa ce David a jucat inaintea chivotului, ce a spus Micalei ca va face?
5. Cine a fost Iedidia si cine i-a pus acest nume?

Ne-a placut si ne place sa privim si sa ne gandim la marile perioade de timp in termenii marturiei profetice. As vrea sa vedem acum, in ce fel mesagerul ramasitei priveste la intreaga istorie a Planului de salvare a lui Dumnezeu pentru omenire. Sotii JAMES si ELLEN WHITE au simtit ca darul profetic a fost dat ca un continuator al bunei cercetari biblice. Daca asa stau lucrurile, atunci cercetatorul poate fi ferit de a trage niste concluzii gresite si poate primi mai multe detalii intr-un domeniu personal de studiu.

Chiar in anii de inceput ai slujirii, Dumnezeu i-a permis ELLENEI WHITE sa aiba o viziune a istoriei salvarii omenirii. Nepotul ei, ARTHUR WHITE (ales in 1937 membru al comitetului Fundatiei White si secretar al acestei fundatii – pentru 41 de ani) scrie in cele 6 volume ale biografiei EGW:

„VIZIUNEA DIN LOVETT`S GROVE – OHIO, DIN MARTIE 1858 INTR-O DUMINICA DUPA MASA, A FOST UNA DIN CELE MAI IMPORTANTE. I-A FOST ARATATA TEMA MAREI CONTROVERSE DINTRE HRISTOS SI INGERII LUI PE DE O PARTE SI SATANA SI INGERII LUI PE DE ALTA PARTE, CA UN CONTINUU SI STRANS LANT DE EVENEMINTE CE SE DERULEAZA PE O PERIOADA DE 6 000 DE ANI. ACEASTA VIZIUNE ASEAZA PE A.Z.S. INTR-O POZITIE UNICA CU O VIZIUNE CLARA ASUPRA PROVIDENTEI IN ISTORIA LUMII NOASTRE". ( A. White – vol. I, p. 366)

Aceasta idee a unui lant profetic este, de asemenea mentionata in cartea EDUCATIE:

„Istoria pe care marele EU SUNT a schitat-o in Cuvantul Sau, unind veriga dupa veriga in lantul profetic, DIN VESNICIA TRECUTULUI PANA IN VESNICIA VIITOARE, ne spune unde ne gasim astazi in mersul veacurilor si la ce ne putem astepta in timpul care va veni. Tot ceea ce profetia a prezis ca trebuind sa se intample, pana in zilele noastre, a fost aratat pe paginile istoriei, si putem sa fim siguri ca tot ceea ce mai este de implinit va veni si se va implini la randul sau". (Educatie – 178)

Acest pasaj in EDUCATIE a aparut in anul 1903. Cu 20 de ani inainte, articolele lui ANDREWS scriau:

„Inainte de inceperea marei saptamani a timpului, veacurile infinite sau vesnicia se scurgea pe toata durata existentei lui Dumnezeu. Si dupa expirarea acestei mari saptamani, cei neprihaniti vor intra cu Hristos in Imparatia care nu va avea sfarsit. Astfel perioada de 7 000 de ani este taiata DIN VESNICIA TRECUTULUI SI DIN VESNICIA VIITORULUI, si este alocata timpului de proba si judecata a omenirii". (J.N. Andrews, R. H. July 17, 1883)

Cu alte cuvinte si in concluzie, EGW confirma faptul ca desi Dumnezeu este vesnic, El se ocupa cu omul in interiorul parametrilor timpului. Reiese clar din scrierile EGW ca ea a perceput timpul – atunci cand Dumnezeu S-a ocupat cu pamantul si cu locuitorii lui – ca fiind o mare linie a vremii care se intinde pe o perioada de 7 000 de ani. Prima perioada de 6 000 de ani consta din marea controversa pe pamant iar a saptea perioada – de 1 000 de ani, care se mai numeste mileniu – fiind Sabatul pamantului sau „al saptelea an" cand pamantul se va odihni in timp ce poporul lui Dumnezeu petrece un lung Sabat cu Dumnezeu in ceruri. Sa urmarim, in continuare, cateva idei pretioase:

Planul lui Dumnezeu de a pune pe poporul Sau in locul potrivit si la timp potrivit este aratat in istoria Faraonului Egiptului la vremea exodului. Plagile lui Dumnezeu cadeau asupra Egiptului pentru ca sa incurajeze pe Faraon sa lase pe poporul lui Dumnezeu sa plece. Domnul ii spune lui Faraon:

„De data aceasta, am sa trimit toate urgiile Mele impotriva inimii tale... ca sa stii ca nimeni nu este ca Mine pe tot pamantul... te-am lasat sa ramai in picioare ca sa vezi puterea Mea si numele Meu sa fie vestit in tot pamantul". (Exodul 9: 14-16)

„Nu trebuie sa intelegem ca Dumnezeu i-a dat viata pentru scopul acesta, dar providenta Sa a indrumat astfel evenimentele, incat el sa fie adus la tron chiar in TIMPUL RANDUIT PENTRU ELIBERAREA LUI ISRAEL. Desi acest tiran ingamfat nu mai era vrednic de mila lui Dumnezeu din cauza crimelor sale, cu toate acestea, viata sa fusese pastrata pentru ca, prin incapatanarea sa, Domnul sa-Si poata manifesta minunile Sale in tara Egiptului. INDRUMAREA EVENIMENTELOR APARTINE PROVIDENTEI LUI DUMNEZEU. El ar fi putut sa aseze pe tron un imparat mult mai milostiv, care n-ar fi indraznit sa se opuna manifestarilor puternice ale puterii divine. Dar in cazul acesta nu s-ar fi realizat planul Domnului". ( P.P. – 271/2)

Iata cateva exemple:

„In timpul primilor 2 500 de ani ai istoriei omenirii, nu exista o revelatie scrisa. Cei care fusesera invatati de Dumnezeu, au comunicat altora cunostinta lor, si au transmis-o din tata in fiu, intr-o succesiune a generatiilor. Pregatirea Cuvantului scris a inceput in timpul lui Moise..." (G.C. – p.V)

In mai multe locuri, EGW plaseaza evenimentele legate de nasterea lui Isus ca fiind 4 000 de ani de la Adam si Eva:

„Fiul lui Dumnezeu S-a umilit pe El Insusi si a luat natura umana dupa ce rasa umana A UMBLAT PE PAMANT 4 000 DE ANI". (1 S.M. – 267)

„Isus a acceptat natura umana cand OAMENII FUSESERA SLABITI DIN CAUZA PACATULUI, DE 4 000 DE ANI". (D.A. – 48)

„Geologi infideli pretind ca lumea este mult mai batrana decat spune Biblia. Ei resping declaratiile Bibliei si accepta falsele dovezi ca lumea ar exista de zeci de mii de ani. Multi care marturisesc credinta in scrierile biblice sunt uimiti de cele descoperite privind existenta pamantului. SAPTAMANA CREATIUNII A FOST DE NUMAI 7 ZILE LITERALE SI LUMEA EXISTA DE NUMAI APROX. 6 000 DE ANI..." (Spiritual Gifts, vol. 3, p. 91)

„Marea lupta dintre bine si rau va creste in intensitate aproape de incheierea timpului. In toate veacurile mania Satanei s-a dat pe fata impotriva bisericii lui Hristos... TIMP DE 6 000 DE ANI ACEASTA INTELIGENTA DEOSEBITA, care odinioara fusese cea mai inaltata printre ingerii lui Dumnezeu, s-a dedat cu totul lucrarii de amagire si ruinare. Si toata profunzimea iscusintei satanice si a subtilitatii dobandite, toata cruzimea la care s-a ajuns in decursul acestor veacuri de lupta, vor fi indreptate impotriva poporului lui Dumnezeu in conflictul final. Si in aceasta vreme de primejdie, urmasii lui Hristos trebuie sa dea lumii avertizarea ce privire la a doua venire a Domnului..." (G.C. – pp. IX,X)

„Omul a iesit din mana Creatorului, desavarsit in organizare si frumos in forma. Faptul ca EL A REZISTAT DE 6 000 DE ANI la influenta mereu crescanda a bolilor si crimelor este o concludenta dovada a puterii de rezistenta cu care a fost inzestrat de la inceput". (Counsels on Health – 19)

„CONTINUA PACATUIRE A OMULUI IN TIMPUL CELOR 6 000 DE ANI a adus boala, durere si moarte. Si pentru ca ne gasim aproape de incheierea timpului, ispitele lui Satana de a-l lasa pe om in voia poftelor vor fi mai puternice si mai greu de biruit". (Counsels on Diet and Foods, p. 59)

„TIMP DE 6 000 DE ANI lucrarea de razvratire a Satanei, a facut pamantul sa tremure…TIMP DE 6 000 DE ANI temnita lui a primit pe poporul lui Dumnezeu, si l-ar fi tinut pentru totdeauna in robie, dar Hristos a sfaramat lanturile si a eliberat pe prizonieri". (G.C.- 659)

„Lupta cea mare dintre Hristos si Satana, care a fost dusa APROAPE 6 000 DE ANI, SE VA INCHEIA IN CURAND; cel rau isi dubleaza eforturile pentru a nimici lucrarea lui Hristos in favoarea omului ca sa prinda sufletele in cursele lui. Scopul pe care cauta sa-l indeplineasca, este sa tina pe oameni in intuneric si nepocainta pana cand mijlocirea Mantuitorului se incheie si nu va mai fi jertfa pentru pacat". (G.C. – 518)

„TIMP DE 6 000 DE ANI A CONTINUAT LUPTA CEA MARE; Fiul lui Dumnezeu impreuna cu solii ceresti au fost in lupta cu puterea celui rau, pentru a avertiza, a lumina, si a salva pe fiii oamenilor. ACUM TOTI AU LUAT HOTARAREA; nelegiuitii s-au unit deplin cu Satana in lupta contra lui Dumnezeu. A VENIT TIMPUL CA DUMNEZEU SA RESTABILEASCA AUTORITATEA LEGII SALE CALCATA IN PICIOARE". (G.C. – 656)

„LUCRAREA DE NIMICIRE A SATANEI S-A SFARSIT PENTRU TOTDEAUNA. TIMP DE 6 000 DE ANI SI-A FACUT VOIA, UMPLAND PAMANTUL DE VAI SI PRODUCAND DURERE IN TOT UNIVERSUL. Toata creatiunea a gemut si s-a chinuit in durere. ACUM FAPTURILE LUI DUMNEZEU SUNT PENTRU TOTDEAUNA LIBERATE DE PREZENTA SI DE ISPITIRILE LUI". (G.C. – 673)

7. IN FINAL – SCOPUL MARELUI PLAN AL MANTUIRII

„Marele Plan de Mantuire are ca rezultat readucerea lumii in gratia lui Dumnezeu. TOT CEEA CE A FOST PIERDUT PRIN PACAT VA FI RESTAURAT. Nu numai omul, ci si pamantul va fi rascumparat, pentru a fi locuinta vesnica a celor ascultatori. TIMP DE 6 000 DE ANI Satana s-a luptat sa-si mentina stapanirea pe pamant. ACUM, PLANUL DE LA ORIGINI AL LUI DUMNEZEU PRIVIND CREAREA LUI VA FI IMPLINIT". (P.P. – 342)

Rezumand viziunea ELLENEI WHITE cu privire la varsta pamantului si la perioada de timp a evenimentelor marii lupte, putem constata ca ea a crezut urmatoarele:

• Timpul este conturat ca un lant inchis al evenimentelor derulandu-se pe o perioada de 6 000 de ani;

• Isus nu putea sa vina inainte de anul 1798;

• Isus a actionat foarte precis in timp;

• Dumnezeu aseaza oamenii si imprejurarile la un loc in timpul hotarat;

• Isus a trait pe pamant dupa 4 000 de ani de la Adam;

• Marea lupta care se duce de aproape 6 000 de ani este aproape de incheiere;

• Noi traim in mijlocul evenimentelor finale ale istoriei pamantului

• Planul lui Dumnezeu pentru om si pamant este urmat de marele orologiu al timpului;

• Timpul aproape a trecut;

• Pamantul va ramane pustiu in timpul celor 1 000 de ani.

Vis sau realitate? (in urma unui vis de noapte)

O lumina din ce in ce mai puternica apare la orizont.

-Este El! Vine… vine…..!!!!

Clipa atat de dorita a sosit. Mantuitorul vine.

-S-a terminat cu orice durere si plans. S-a terminat cu suferinta si chin. El vine.

Lumina este din ce in ce mai mare. Caldura este din ce in ce mai de nesuportat.

Pentru o secunda zaresc acel chip minunat parca facut din cristal alb straveziu si inconjurat de un rau de aur care inveleste tot trupul. Hainele ii sant albe fara pata. Un alb pur si straveziu.

Cad in genunchi in fata Lui. ………….

Nu pot suporta acea maretie.

Incet imi dau seama ca ma destram ca un fum. Caldura e prea mare.

Dar eu L-am asteptat…!!??…………

………………………………….intuneric.

A trecut o secunda, o ora? Au trecut ani? Poate o mie.

Ma trezesc la viata parca chemat de o forta irezisibila.

Privesc in jur. Lumea e pe picior de razboi. Mii si mii de ostasi inzestrati cu cele mai sofisticate arme, sant gata de lupta.

Unde sant? Ce se intampla in jurul meu?

Un general dupa ce imi da armele in brate ma obliga sa iau loc in randuri.

O voce se aude puternic in difuzoarele uriase:

- Ostasi a venit mareata zi a eliberarii!

- Aceasta va fi ultima batalie dupa care pe pamant va domni libertate deplina si eterna.

- Cetatea care trebuie cucerita este in fata voastra si cu armele nucleare pe care le detinem, va deveni o prada usoara.

Privesc catre cer spre punctul aratat de general, si armele imi cad din mana.

Am timp sa ma rog:

- "Doamne iarta-ma!"…….iarta-ma!!!……………..

In urechi se aude ca un ecou:

…………. "E prea tarziu, ….. prea tarziu.!………………….

Lacrimi grele se rostogolesc pe obraji.

-"E prea tarziu!"

Intr-o secunda imi trec prin minte ca intr-un film toate ocaziile pierdute de a schimba viata mea catre bine si toate rautatile pe care le-am facut si pentru care m-a mustrat constiinta.

Privesc in sus. E adevarat. Ceeace vad e realitate.

Cetatea e de o frumusete de nescris. Deabea reusesc sa o privesc. Aur si pietre pretioase. Totul e sidefat.

Temelii puternice din diamante si portile din pietre de margaritar curat.

In centrul cetatii se vede un chip. Este acelasi chip din cristal straveziu inconjurat de aur.

E Isus.

Ies afara din randuri si cad iar in genunchi. Cum as putea sa ridic armele in fata acestui chip minunat?

Cum as putea sa ridic mana impotriva celui care a construit universul?

Trupele se pun in miscare si se aud comenzi scurte de atac.

Dar intr-un moment toti se opresc ca o stana de piatra .

Din cetate se revarsa un fluviu de foc, ca lava unui Vulcan. Totul se aprinde in jur.

O caldura dogoritoare si miros de fum. O ultima idée imi trece prin minte:

- "Doamne drepte si adevarate sant legile Tale"

Focul se agata de mine si cad jos ca un pai………………………

………………………………………………………………………

Ma trezesc speriat. Sudoarea imi curge pe frunte. Asternutul e ud sub mine.

Mii de ganduri imi trec prin minte.

-"Doamne ce vrei sa imi spui?"

-"Ai hotarat viata mea spre pierzare?"

-"Vrei sa-mi arati care-mi va fi sfarsitul daca nu ma hotarasc sa urmez cu totul tie?"

-"Vrei sa ma feresti de sfarsitul celor rai care va fi in curand?"

…………………………………………………………………………………………

Acest vis ma urmareste zile si saptamani de-a randul.

Ce sa fac? Ce hotarari sa iau?

Nu-mi ramane de zis decat o scurta rugaciune.

-"Doamne ai mila de mine. Eu vreau sa fac voia Ta. Ma predau in totul Tie.

Tu stii ca si eu te iubesc.!"

George C., Atlanta

Farsa = Prin aceasta se intelegea initial umplutura de carne tocata si condimentata a unor preparate alimentare (pasari, peste). Notiunea s-a extins apoi la glumele grobiene pe care unii artisti le faceau pe scenele teatrelor, mai târziu capatând forma actuala.
Firul Ariadnei = Când Theseus a sosit la Knossos (Creta), pentru a se lupta cu Minotaurul ascuns in labirintul de sub palatul regal, Ariadna, îndragostita de Theseus, l-a ajutat sa se orienteze si sa iasa nevatamat din coridoarele complicate ale labirintului, calauzindu-l cu un fir, care i-a aratat calea de întoarcere, dupa ce rapusese Minotaurul.
Flamenco: in l.araba Falak menguk = Deziluzie in dragoste.
Furcile caudine = Pas muntos îngust, lânga fostul oras roman Caudium (sudul Italiei), unde Samnitii i-au înfrânt pe Romani in anul 321 î.C, obligându-i sa treaca (neînarmati) prin acest pas muntos, sub un t! ir umilitor de sulite.
Generalife: in l.araba Gennat al-Arif = Gradina Mesterului.
Gibraltar: in l.araba Djebel al-Tarik = Stânca lui Tarik (Tarik a fost acel conducator de osti arabe care, in anul 711, a trecut Gibraltarul spre Europa).
Gotic = Pictorul si criticul de arta italian Giorgio Vasari (1511-1574) a denumit noul stil arhitectural din tarile de la nord de Alpi Stilul Gotilor (Stilul Barbarilor).
Hermafrodit = Odata, pe când se scalda in apele unui lac, nimfa Salmacis s-a îndragostit de tânarul si frumosul Hermaphroditus, vrând sa se uneasca cu el. Hermaphroditus a respins-o. Ea l-a cuprins in brate cu sila, rugând zeii sa le uneasca trupurile pentru totdeauna. Zeii i-au împlinit dorinta: in locul tânarului si a nimfei, a aparut o singura faptura, având ambele sexe (hermafrodit).
Intre Scylla si Charybda = Scylla: Intruchipare monstruoasa, cu infatisare de femei! e, cu partea de jos a corpului formata din mai multi câini, zamislita de Phorcys si Ceto. Inainte de a fi devenit temutul monstru marin, care nimicea corabiile si inghitea corabierii care se aventurau in strâmtoarea Messina (dintre Italia si Sicilia), Scylla fusese o fecioara frumoasa, mult iubita de Glaucus. Trezind gelozia si mânia Circei, a fost metamorfozata de puternica vrajitoare într-un monstru marin, care strajuia - alaturi de Charybda - acea strâmtoare. Scylla a fost ucisa de Hercules, drept pedeapsa pentru ca a furat o parte din Cireada lui Geryon, când acesta se gasea in drum spre casa. Charybda: fiica monstruoasa a lui Poseidon si Gaea, care salasluiau odinioara pe coasta Siciliei, lânga Messina. Lacoma si nesatioasa, ar fi devorat Cirezile lui Hercules, fapt pentru care a fost atinsa de traznetul lui Zeus si transformata intr-un monstru marin. Charybda inghitea de 3 ori pe zi apa marii, si odata cu ea navele corabierilor nesabuiti care se aventurau prin p! artea locului. Insusi Odysseus era cât pe-aici sa fie înghitit de Charibda, dar a scapat ca prin urechile acului, agatându-se de ramurile unui smochin, la intrarea in pestera.
Kremlin: in l.slav. Kreml = Fortificatie inauntrul unui oras medieval.
Lunile anului: Ianuarie (de la zeul cu privire dubla Janus; prima luna dupa solstitiul de iarna); Februarie (de la februa-februum); Martie (de la zeul razboiului si vegetatiei Mars; pâna in anul 153 î.C. anul roman începea cu luna martie); Aprilie (etimologie neclarificata); Mai (etimologie nesigura; exista 3 variante: de la zeita Maia, de la zeul Maius sau de la prefixul mag); Iunie (luna zeitei romane Iunona); Iulie (in amintirea lui Iuliu Cezar); August (dupa împaratul roman Augustus); Septembrie-Decembrie (ordinea cronologica a lunilor romane, incepând cu luna martie).
Maghiar = Magyar s-a numit cel mai important grup etnic (din cele 7 triburi migratoare) care in anul 895 (sub conducerea lui Arpad) s-au stabilit in Câmpia Panonica (Ungaria).
Maghreb: in l.araba Al gharb = Vest.
Mana cereasca = Hrana legendara a poporului israelian, in timpul exodului prin pustiul Sinai, sub conducerea lui Moise. A avut forma granulara, de culoare deschisa si un gust de prajituri cu miere (2 Moise 16; 4 Moise 11). Se considera ca ar fi vorba de secretia comestibila a unei insecte, depusa pe frunzele arbustului Tamarix.
Marea Adriatica = De la împaratul roman Hadrian.
! Munca de Sisyphus = Sisyphus a fost fiul lui Aeolus si rege al cetatii Corint (Grecia). Pentru vina de a fi dat in vileag rapirea Aeginei de catre Zeus, si-a atras asupra-si mânia acestuia, fiind supus in infern la o cazna perpetua: sortit sa urce un deal, împingând vesnic o piatra uriasa, care, o data ajunsa in vârf, se rostogolea din nou la vale, cazna fiind reluata de la început.
Neamt = Cuvânt de origine slavona (nemoi-nemetz = cel mut).
Nestor = Devenit rege al Pilos-ului (Grecia), a fost cel mai batrân Basileu grec in vremea Razboiului Troian. Nestor a fost vestit pentru întelepciunea, cumpatarea si elocinta sa. Expresia Nestor se aplica unei persoane mai vârstnice, care isi domina anturajul prin ratiune, calm si clarviziune.
Noaptea Valpurgiei = In mitologia germana este noaptea de 30 aprilie spre 1 mai a fiecarui an, in care - dupa credinta populara - vrajitoarele si demonii se dezlantuie pentru ! câteva ore, la sosirea primaverii.
Nod gordian = Un oracol a prezis ca neîntelegerile din Frigia vor lua sfârsit, când regele va urca cu carul pâna la templul lui Zeus. Gordius, un simplu taran, a fost ales rege al Frigiei si, drept multumire, a urcat cu carul la templu închinându-l lui Zeus. Oistea carului insa era legata de jug cu un nod atât de complicat, încât nimeni nu-l putea desface. Oracolele au prezis ca cel ce va reusi sa desfaca Nodul gordian va deveni stapânul Asiei. Mai târziu, Alexandru Macedon ar fi taiat nodul cu sabia, împlinind prezicerile si punând stapânire pe partea de vest a Asiei.
Notele muzicale: In tarile latine din Europa denumirea initiala a celor 7 note muzicale (ut/do, re, mi, fa, sol, la, si) s-a facut dupa Solmisation-ul lui Guido de Arezzo (995-1050, Italia). Notele ut, re, mi, fa, sol, la rep! rezinta acrostihul unui vechi cântec religios latin consacrat lui Ioan Botezatorul, nota si de la initialele latine ale lui Ioan Botezatorul (Sancte Iohannes). In sec.17 nota ut, greu de pronuntat, a fost inlocuita cu do.
Textul cântecului Sancte Iohannes
Utqueant laxis
Resonare fibris
Mira gestorum
Famuli tuorum
Solve Polluti
Labii reatum
Sancte Iohannes

In bataia inimii Sale,

Cuprins in bataia inimii Sale
pulsez involuntar
universului
o imensitate din nuantele iubirii.

Simt odata cu El
ritmul curgerii sangelui de jertfa
uniform, viu,
constant
pana la ultima lui picatura.

Urc gandul
spre inaltimea azura
unde sunt mangaiati norii
si alintate pasarile.
Acolo, increderea mea se odihneste
in culorile cerului.

Cobor pana la atingerea firului ierbii
si vad cum infloreste viata
spectacular, inocent, unic
de la negru pana la verde.

Prind in mana o floare
si-i cercetez plinatatea
ii admir conturul, finetea petalelor
parfumul,
si stiu ca nu e doar una, ci miliarde

Intru odata cu vantul prin fereastra
casei de la marginea orasului
si prind in mana mea o lacrima
gata sa cada.
E plansul mamei in ruga
pentru puiul ce doarme,
nu pentru sine.

! Caut padurea  sa-i ascult cantul
si lectia copacilor ce-si ating coroanele
fara sa se supere.
Ei nu pot fi altfel decat impreuna.

Ascult povestea valului
nerabdator sa-si intalneasca limita
Chiar daca se sfarseste la mal
o face totusi prin imbratisare.

Ma duc intr-o zi cu un tata la lucru
si-i frig, si ninge.
In mana inghetata, …caramida
taie durere, sudoare.
Insa e ziua de salariu
si tatal rade
E fericit sa poarte acasa la copii
bucata sa de paine.

Ascuns acolo in bataia inimii Sale
iubirea nu mai plange
fata in fata cu daruirea suprema.
Cerul imi atinge fruntea
ca si cum ar fi parte din mine.
Firul de iarba mi-e fir din suflet
si floarea cununa.
Mama e inger
si lacrima ei  e stea de lumina

Acolo in adapostul inimii Sale
padurile lumii
devin craguri de aur, locuri de ascuns
pentru  joaca,
valurile imi sunt purtatoare
de comori din adancuri
si tata! l, da, si el e un inger
iar bucata lui de paine e fruct din cer
desprins din pomul vietii,
de aceea-i cresc  frumos copiii.

Raman acolo, lipit de iubire
Raman ascuns in bataia inimii Sale.

Loredana Olteanu

I.

Nu m-am gandit la asa soarta crunta

Sa nu participam si noi la nunta

Pentru ca n-avem untdelemn in vas

Nu-i drept sa mi-se-nchida usa in nas.

Tovaraselor noastre nu le pasa

Caci stam acum cu Mirele la masa

In timp ce noi prin intuneric dens

Umblam aiurea fara nici un sens

E-adevarat ca vasul meu zacea

De ani de zile-n pod pe undeva

Iar candela mi-a fost imprumutata

De la o ruda mai indepartata

Dar este de productie moderna

Nu ca a lor “opait” de taverna

Voi surioarelor ce-aveti de zis

De faptul trist ca ni s-a interzis

Ca sa intram. Si n-au vrut sa ne lase

La nunta, fara untdelemn in vase?

II.

Eu sincera sa fiu, n-am prevazut

Ca Mirele va-ntarzia prea mult

Ca de stam, fara de untdelemn

Cat despre candela, ce pot sa zic?

Ca s-o ingrijesc, n-am semne nici un pic

Decat s-o sterg, s-o umplu cu ulei

Seara de seara intruna, vrei nu vrei

Mai bine fara ea merg pe poteca

Noaptea tarziu, in drum spre discoteca

Iar ziua dorm, sau vad telenovele

N-am timp de candela, ulei sau alte cele

Si nici la nunta nu veneam; surate

De nu ma impingea mama pe la spate

Regret ca m-am ramas sa vad “surprize”

Si serialul in opt reprize.

III.

Povestea mea-i cu totul mai aparte

Rezerva ca si candela-mi sunt sparte

Cand am plecat de-acasa erau pline

Dar iat-acum sunt goale! Vai de mine

Demult nu le-am mai cercetat, demult

Cum voi scapa de-al inimi tumult

Abia acum inteleg, cum s-a intamplat,

Ca cele doua vase s-au crapat

Era-ntr-o noapte de Gerar, cu stele

Cand am alunecat, cazand pe ele

Si candela si vasul s-au varsat

De-atunci de ele nu mi-a mai pasat

Veneam de la un bal mergand nestire

Si-acum sunt condamnata la pieire…

Zicand aceasta, i-a pierit si graiul

Caci toate-au fost conduse unde-i valul

Si unde este-a dintilor scrasnire

In iazul cel de foc, fara iesire.

Buc. 17.02. 2003