MUZICA SACRA
de prof.Cezar Geanta, Bucuresti



 
3.Idealul muzical al reformatorilor
Idealul muzical al reformatorilor era cunoasterea teroriei muzicale de catre slujitorii teologiei protestante in vederea raspandirii muzicii in randul maselor de credinciosi. Se pleda pentru o muzica viguroasa, perena, accesibila oamenilor simpli, dar nu se ignora idealul spiritualitatii si al maiestriei componistice. Muzica propriu-zisa nu avea darul de a distra pe ascultatori, ci de a le inalta sufletele, innobilandu-le gandirea si simtirea. Acest ideal al apropierii capodoperelor pe calea dezvoltarii cunoasterii si a spiritului analitic, asa cum preconiza Luther prin infiintarea de scoli de muzica, era si idealul estetic a teoreticienilor secolului XVI.
Iata ce scrie cunoscutul teoretician italian G.Zarlino: "Sunt unii de parere ca muzica ar trebui invatata ca sa mangaie si sa delecteze auzul; nu in alt scop decat pentru a desavarsi acest simt, asa cum se desavarseste vederea cand privesti cu delectare si placere un lucru frumos si bine proportionat. De fapt nu trebuie invatata in acest scop, intrucat asa ceva nu urmaresc decat oamenii de rand si ignorantii... Afirm, asadar, ca nici simtul fara ratiune, nici ratiunea fara simt nu vor putea formula o judecata corecta in legatura cu vreun obiect de natura stiintifica; va fi insa corecta cand aceste doua laturi vor fi imbinate... Daca este sa avem deci o cunoastere perfecta a problemelor muzicii, nu e de ajuns sa ne raportam la simturi..." .
"Acela care va voi sa judece vreo chestiune apartinatoare artei va trebui sa satisfaca doua cerinte: prima, sa fie priceput in problemele stiintei, adica in ale celei teoretice, apoi, si in cele ale artei, care la randul ei consta in practica." W.Tatarkiewicz, opus citat, vol.3, pag.372
Pentru comparatie citez si dintr-un autor modern de notorietate mondiala, cele ce urmeaza: "Daca este lesne de definit melodia, este ceva mai putin usor sa se distinga caracterele care o fac frumoasa. Aprecierea unei valori este supusa ea insasi unei aprecieri. Singura masura pe care o posedam in aceasta materie tine de subtilitatea unei culturi care presupune perfectiunea gustului". Igor Stravinski, "Poetica muzicala", pag. 43.
Ajungand la aparitia reformatiunii europene cu implicatiile ei muzicale este interesant acum de urmarit drumul muzicii protestante in Lumea Noua pana la aparitia ultimei Biserici profetice (AZS). "Parintii peregrini" au adus cu ei coralul protestant ca pe un bun de nepretuit pe care l-au praticat la inceput in forma lui intacta europeana. Noua patrie, ca tara declarat protestanta, a creat toate conditiile pentru raspandirea coralelor protestante si a psalmilor hughenoti ca muzica oficiala de cult si este de presupus ca si prozelitii autohtoni au practicat aceeasi muzica in aceasi forma.
Pe parcursul timpului, insa, muzica aceasta de factura europeana s-a adaptat noilor gusturi formate sub influentele muzicii autohtone. Procesul de etnogeneza americana a dus in ultima instanta la crearea unui stil american de muzica protestanta cu specific propriu, un rol determinant in acest sens avand muzica folclorica a populatiei de culoare.
Coralul protestant european, care avea aceeasi factura muzicala in toate tarile de origine, primeste un colorit nou armonic, mai exotic ,urmarindu-se prin aceasta mai mult latura sentimentala, de efect exterior.
Ritmul, de asemenea, capata vigoare si regularitate in accente inclinand catre muzica dansanta. La unii autori apare o metrica specifica muzicii populare de dans cu masuri de 6/8, 9/8, 12/8. Sincopele pe valori mici isi fac si ele aparitia frecvent.
Muzicienii nascuti si formati pe pamant american capata constiinta nationalitatii dobandita de parintii lor in noua patrie, si odata cu aceasta cauta cu orice pret originalitatea, fugind de orice influenta europeana in compozitie.
La inceput se reuseste un stil specific american acceptabil pentru muzica de cult, dar treptat se ajunge la o muzica facila, de efect imediat, insa efemer, cu un caracter pasional, de un gust dulceag, cu rol mai mult delectant. La aceasta situatie s-a ajuns mai ales in epoca contemporana, dar criza se intrevede inca de la jumatatea secolului trecut, aceasta privind in mod deosebit muzica religioasa.
Cand apare pe arena lumii Biserica adventa, coralul protestant american isi incepuse deja declinul spiritual. Multe imnuri, psalmi si corale americane, mostenire a bisericilor baptiste, metodiste etc. sunt incluse in volumele de muzica sacra ale Bisericii noastre impreuna cu unele prelucrari si adaptari dupa anumite miniaturi instrumentale, ca si cele cateva productii ale unor pionieri adventisti.

Se poate afirma fara greseala, ca de fapt intregul ethos muzical advent este mostenit de la bisericile neoprotestante anterioare ca si majoritatea punctelor de doctrina, de altfel. Asa numitul stil advent de muzica sacra este astazi comun tuturor bisericilor neoprotestante americane. Decadenta acestui stil este vizibila in mod egal si in Biserica baptista sau in cea metodista, ca si in cea penticostala etc.

Cuprins