Editorial

Vegetarismul-sau amenintarea
de a trai vesnic.
George Bemard Shaw (1856-1950) descrie reactia medicului personal atunci cand i-a facut cunoscuta acestuia hotararea sa de a elimina carnea din alimentatie. Medicul s-a grabit sa-I previna pe tanarul scriitor de atunci ca "daca va continua cu incapatanarea aceasta, isi va da duhul curand, din cauza malnutritiei". "Mai bine mor, decat sa mai pun in gura o bucata de cadavru... ", a fost replica mucalita a lui Show. Iata ce scria el, intr-un ton ironic, atunci când, peste ani, implinea varsta de 85 de ani: " Ma apropii de varsta de 85 de ani si inca lucrez, la fel de intens cum am facut-o intotdeauna. Am trait destul de mult si acum as incerca sa mor; dar - pur si simplu - nu pot. Stiu ca un singur gratar de porc m-ar termina, dar nu ma pot hotari sa-l inghit. Sunt amenintat sa traiesc vesnic - acesta este singurul dezavantaj al vegetarianismului". Nu stiu pe ce considerente si-a bazat Show decizia de a deveni vegetarian, intr-un timp in care aceasta orientare era atat de lipsita de popularitate, insa inclin sa cred ca sanatatea si eficienta, elemente vitale creatiei, au cantarit mult in balanta.
    De fapt, sanatatea este principalul motiv, enuntat de vegetarienii din lumea intreaga, pentru care acestia au fost deschisi pentru schimbare in favoarea dietei vegetariene. Cu un secol in urma, Albert Einstein ( 1879-1955) afirma: "Nimic nu va aduce un beneficiu atat de mare in sanatatea rasei umane si nu va creste sansele perpetuarii vietii pe pamant, asa cum o va face orientarea spre dieta vegetariana". Datele stiintifice actuale confirma acest adevar. Sapte din 10 compatrioti de-ai nostri mor inainte de vreme, din cauza uneia din urmatoarele trei tipuri de boli ucigase: bolile cardiace, cancerul si accidentul vascular cerebral. O alimentatie complet vegetariana poate preveni cu pana la 90 % - accidentele vasculare cerebrale si cu pana la 97% - infarctul miocardic. Riscul de a se imbolnavi de cancer de prostata, de san, sau de colon este de 3-4 ori mai redus in cazul vegetarienilor puri, fata de cei care consuma zilnic carne, oua si produse lactate. Diabetul, obezitatea, osteoporoza, hipertensiunea si bolile vezicii biliare sunt, de asemenea, mai putin frecvente in cazul vegetarienilor, decat in cazul omnivorilor.
    In contextul romanesc, hotararea de a deveni vegetarian nu este una usoara, pentru ca ea vine in total dezacord cu traditia si arta culinara romaneasca. Mark Twain spunea odata: "Este mai usor sa schimbi religia unui popor, decat sa-i schimbi dieta"... si cred ca avea dreptate. Mai mult decat oricare alt mod de socializare, masa cu bucatele ei alese este legata de sufletul nostru, de evenimente deosebite din viata, de amintiri dragi... V-ati gandit vreodata, de ce oare o anumita mancare pregatita de mama, pe care o mancam cu atata placere cand eram copii, nu mai are acelasi gust acum, cand suntem adulti, chiar daca reteta este urmata intocmai? Pentru ca mancarea aceea preferata a devenit un simbol al acelui timp de vis - copilaria - care s-a dus pentru a nu se mai intoarce niciodata.
    Ceea ce complica si mai mult lucrurile este faptul ca foarte multi dintre noi considera dieta vegetariana ca o dieta de regim, restrictiva, fara prea multa varietate si cred ca un meniu vegetarian este neapetisant, greu de preparat si la fel de greu de ingurgitat. Lucrul acesta este cat se poate de neadevarat! In weekend-ul trecut eram la Medias, la sarbatorirea nuntii unor prieteni. O nunta ca-n poveste... Masa era plina cu delicatese: fructe de tot soiul, de pe alte taramuri; bucate alese - din legume, zarravaturi, nuci si alune si sucuri naturale cu pulpa de fructe, aromate si delicioase. V-am dezamagit cumva?! Poate ca era bine sa va fi spus de la început ca nu ma refeream la povestea cu '' Fat Frumos si Ileana Cosanzeana, ci la povestea Evei si a lui Adam. ..
Sabloanele pot fi schimbate! Traditiile pot sa primeasca un alt curs, pot fi reorientate, mai ales, atunci cand este-n joc nu numai sanatatea noastra, ci chiar si viata. Cineva trebuie sa aiba curajul de a incepe. Veniti cu noi?!

Valentina Dan, MPH

CITITI IN NUMARUL ACESTA:

Nutritie/vegetarism:


Impactul dietei vegetariene in boala renala

Rinichiul este un laborator imens, format din milioane de nefroni, mici sectii de epurare a rezidurilor din sange. Nefronii sunt structuri extrem de complexe, mai complexe decat cele mai performante statii de epurare inventate de om. Odata cu inaintarea in varsta, omul pierde nefroni intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de stilul sau de viata, in care se include si alimentatia. Asadar, cu cat pierdem mai multe "sectii de epurare" sau nefroni, cu atat capacitatea de filtrare si epurare a sangelui scade, punand in pericol buna functionare a organismului. Pacientii care sufera deja de boli renale necesita interventii dietetice diferite, in functie de anumiti factori, cum ar fi stadiul bolii, varsta (daca ambii rinichi sunt afectati) si tratamentul prescris. Exista, oare, certe beneficii pentru bolnavii renali care adopta o dieta vegetariana? In cele ce urmeaza, vom incerca sa raspundem la aceasta intrebare, focalizandu-ne atat pe impactul, cât si pe limitele unei diete vegetariene in evolutia bolilor renale.
     Efecful proteinelor in boala renala

Aportul de proteine a fost recunoscut inca din anul 1933 ca avand un efect profund asupra hemodinamicii renale si functiei excretorii. Astazi se considera ca restrictia de proteine in dieta,intarzie progresul bolii renale, efect observat atat in experimentele pe animale, cat si la om. Tipul de proteine este, de asemenea, important in reglarea functiei renale. Studiile (1) arata ca animalele hranite cu proteine vegetale din soia, dupa nefrectomie subtotala, supravietuiesc mai mult, au mai putina proteinurie (eliminarea prin urina a proteinelor), o rata mai mica a filtrarii glomerulare (RFG), circulatie mai redusa si o distrugere mai redusa - renala, decat cele care au primit proteine animale (caseina). Vegetarienii sanatosi au atât o RFG, cât si o eliminare urinara a albuminei, mai mici decat omnivorii. Lipidele din dieta pot influenta depunerea lipidica la nivelul glomerular, accelerand distrugerea glomerulului. O dieta vegetariana minimalizeaza aceasta depunere si reduce colesterolul plasmatic. In plus, proteina de soia reduce colesterolul plasmatic, independent de schimbarile cantitative (reducerea) facute in ce priveste consumul de grasimi. Proteinele vegetale din dieta au un efect semnificativ diferit de cele animale, chiar si la subiectii sanatosi. Acestea par a induce, la nivel renal, schimbari comparabile cu cele obtinute prin reducerea aportului total de proteine in dieta si previn efectele vasodilatator si proteinuric ale carnii. Acest efect se mentine si in cazul bolnavilor renali.

                                            Continuare....

                                 

Dictionar medical:


Boala Parkinson
"Cand incep sa tremure pasnicii casei"

Parkinsonismul este un sindrom clinic caracterizat de prezenta urmatoarelor simptome: tremurul membrelor in repaus, incetineala in miscari - bradikinezie, rigiditate si instabilitate posturala. Tremurul in repaus si bradikinezia sunt cele mai frecvente simptome ale sindromului parkinsonian. Bradikinezia se observa atat in repaus, prin lipsa expresiei fetei, scaderea frecventei clipirii ochilor, afectarea deglutitiei cu scurgerea salivei pe la colturile buzelor, cat si in activitatile de rutina: vorbire inceata, monotona, scrisul cu litere mici, dificultati la ridicarea de pe scaun sau intoarcerea in pat, mers nesigur, cu pasi mici si atitudine intepenita.
Cauzele sindromului Parkinson sunt multiple. In primul rand, se poate lua in considerare boala Parkinson, a carei cauza nu se cunoaste si este caracterizata de simptomele descrise mai sus. Apoi, se intalneste parkinsonismul secundar, datorat urmatoarelor cauze:
    - Infectioase
    - dupa o encefalita virala;
    - Medicamentoase
    -tratamente prelungite cu medicamente  neuroleptice
(precum acelea folosite pentru tratarea schizofreniei),
antiemetice, alfa-metildopa,litiul,rezerpina;
    -Toxice monoxid de carbon, mangan, mercur, metanol;

Pe langa aceste simptome cardinale, mai apar si alte anormalitati, cum ar fi:
    - schimbarile de personalitate, caracterizate prin apatie, lipsa de incredere, anxietate, labilitate emotionala si inflexibilitate;
    - gandirea inceata, scaderea puterii de concentrare, dificultatile in formarea de concepte;
    -dezorientarea spatiala, halucinatiile pana la starile de dementa;
    - depresia;
    - tulburarile de somn;
    -tulburarile sexuale.

La pacientii cu asemenea simptome, studiile morfopatologice au demonstrat modificari degenerative ale centrilor nervosi din creier care coordoneaza mersul, miscarile de rutina si mentinerea posturii corpului. Ca urmare a acestor degenerari, celulele nervoase din structura nucleilor respectivi nu mai produc dopamina - o substanta esentiala functionarii normale a sistemului nervos.
    - Traumatice - encefalopatie pugilistica;
    - Boli degenerative ale creierului care se insotesc si de parkinsonism.

De obicei, boala Parkinson are un debut foarte lent, rareori aparand inaintea varstei de 50 ani. Pacientul observa in primul rand, o oboseala accentuata, un mic tremur al membrelor, vocea mai moale si o anumita limitare, intepenire a miscarilor, cum ar fi lipsa balansului bratelor in timpul mersului sau clipitul. Apoi, chiar si activitatile de rutina cum ar fi barbieritul, incheiatul nasturilor, intoarcerea paginilor cartii, se fac cu mare dificultate.
    Odata cu trecerea anilor, in ciuda tratamentului medicamentos aplicat, sc observa o inrautatire a evolutiei bolii, marcata de unele complicatii, cum ar fi: depresie, pneumonie, constipatie rebela la tratament, retentie de urina (produsa de medicatie), caderi si fracturi, afectare a activitatii cerebrale pana la dementa.
    In stadiile tarzii ale bolii, simptomele se pot accentua atat de mult, incat pacientul are nevoie de asistenta evasipermanenta, deoarece rigiditatea si tremurul membrelor fac imposibile cele mai obisnuite activitati si chiar vorbirea.
Cum se trateaza boala Parkinson?
ln ciuda cercetarilor extinse care s-au facut in domeniul sindroamelor parkinsoniene si a descoperirii multor tratamente care imbunatatesc mult calitatea vietii unui pacient cu boala Parkinson, inca nu s-a descoperit remediul care sa aduca vindecarea in aceasta boala. De aceea, este nevoie ca, in primul rand, pacientul sa inteleaga boala, evolutia ei si sa adopte o atitudine de luptator care, desi accepta realitatea bolii, nu accepta sa se dea batut de aceasta limitare a activitatii sale. El trebuie sa gaseasca cele mai specifice solutii pentru situatia sa, pentru a fi cat mai mult posibil independent de ajutorul altora.
    Este esenlial ca, in aceasta situatie, pacientul sa aleaga stilul de viata cel mai sanatos, care sa-i puna organismul intr-o situatie cat mai favorabila.
    Pentru a impiedica instalarea rigiditatii, se recomanda practicarea mersului si a gimnasticii aerobice cat mai mult posibil. Eventuala rigiditate instalata se poate atenua prin bai calde frecvente si prin masaj.

                                          Continuare....