Continuare din pagina 1
 
Aceste leziuni cerebrale conduc la alterarea functiilor corporale corespunzatoare zonelor afectate. Astfel, dupa caz, pot sa apara paralizii, tulburari de vorbire, de vedere, de echilibru etc. Spre deosebire de alte organe, creierul nu are depozite de energie, de aceea aprovizionarea cu oxigen si glucoza trebuie sa se faca permanent si in bune conditii, 8 din 10 AVC se produc prin infarct cerebral, ca urmare a unei hipoperfuzari (irigari insuficiente) acute a creierului datorita obstruarii (astuparii) vaselor sanguine cerebrale prin placi de aterom. Aceste placi sunt formate din grasimi si saruri calcaroase, ce se depun progresiv pe peretii vaselor. Vasele devin tot mai inguste si mai dure. Creierul beneficiaza de o circulatie colaterala, care pana la un punct poate compensa blocajele din unele teritorii.
  In functie de durata si de gravitatea tulburarilor circulatiei cerebrale distingem urmatoare stadii :
 - STADIUL I. - fara tulburari, deocamdata;
 - STADIUL IIA. - tulburari de vorbire sau tulburari tranzitorii de tip pareza (paralizie usoara, hemipareze tranzitorii), care se remit total in 24 de ore. Este atac ischemic tranzitoriu;
 - STADIUL IIB. - simptomele de mai sus se prelungesc peste 24 de ore. Apare deficit ischemic neurologic prelungit.
 - STADIUL III - intr-un interval de patru saptamani simptomologia se agraveaza progresiv. Este AVC progresiv.
 - STADIUL IV - AVC complet cu manifestari neurologice definitive.
 Un AVC are frecvente semne prevestitoare, dar atunci cand un tromb obstrueaza ca un dop un vas ingustat de placa de aterom, simptomele apar brusc. Frecvent acel tromb poate pleca din interiorul inimii bolnave de anumite afectiuni : tulburari de ritm cardiac, boli ale valvelor etc.
 AVC prin hemoragie cerebrala survine mai ales la bolnavii hipertensivi. Datorita hipertensiunii se produc dilatatii la nivelul arterelor mici din creier (microanevrisme), care pot plesni cu ocazia unei presiuni arteriale mai crescute (puseu hipertensiv) producandu-se astfel o inundare cu sange a unui teritoriu cerebral. Hemoragiile cerebrale pot fi favorizate si de boli hepatice (ciroza), precum si de utilizarea unor anumite medicamente.

  Fiecare minut conteaza
 Dupa un infarct cerebral, primele 4-6 ore sunt de mare importanta. Aceasta fereastra de timp este cea mai buna sansa, ca printr-o terapie corect condusa pacientul sa fie recuperat total, sau sa ramana cu urmari minime. De aceea, cand apar brusc si tranzitoriu tulburari de vorbire, alterarea sensibilitatii pe o jumatate de corp (hemipareza), tulburari de vedere, adresati-va de urgenta medicului specialist, sau la Serviciul de urgenta.
  Simptome si semne prevestitoare
  AVC totusi nu este un fulger cazut din cer
 Cele mai frecvente localizari ale AVC sunt la nivelul lobului frontal si se exprima prin tulburari ale activitatii motrice si de vorbire. In lobul temporal este afectat centrul intelegerii limbii vorbite. Leziunea parietala determina tulburari de scris si de citit. In lobul occipital este afectat centrul vederii, iar leziunea creierului mic determina tulburari de echilibru.
 In cel putin 20% din cazuri exista simptome care prevestesc un AVC. Acestea alcatuiesc tabloul accidentului vascular tranzitoriu si sunt urmatoarele : senzatie de tulburare a unei jumatati de corp, parestezii (furnicaturi) in brate si picioare, tulburari de gandire, pierderea brusca a vorbirii sau a perceptiei auditive, pierderea acuta si tranzitorie a vederii, diplopie (dedublarea imaginii) tranzitorie, vertij cu diplopie, vertij cu dezechilibru la mers, dureri localizate la o jumatate de craniu.

Pentru investigarea cauzelor acestor simptome, medicina moderna dispune de o serie de metode :
 - Dopplersonografia investigheza traiectul circulatiei arteriale extra si intracraniene putand sugera modificarile patologice.
 - Duplexsonografia prin care se vizualizeaza atat traiectul vaselor cat si fluxul sanguin din acestea.
 - Angiografia : vizualizarea Rontgen cu substanta de contrast a vaselor cerebrale comporta riscuri, de aceea practic a fost abandonata.
 - Tomgrafia computerizata realizeaza poze succesive ale creierului in felii, facand posibila diferentierea intre un infarct cerebral si o hemoragie cerebrala.
 - Rezonanta magnetica nucleara este o metoda care ofera imagini plastice si precise ale leziunii, dar este foarte scumpa.
 Mai exista si alte metode, care nu tin insa de rutina de diagnostic, apartinand cercetatorilor in domeniu.
  Frecvente : tulburari de miscare si vorbire.
 Simptomele clasice ale uni AVC sunt : slabiciunea musculara (pareza) si reducerea sensibilitatii cutanate localizata frecvent la un hemicorp. La fel de frecvente sunt si tulburarile de vorbire (afaziile). Afazia motorie consta ca bolnavul nu se poate exprima inteligibil. In afazia senzitiva el nu intelege ceea ce i se spune si nu intelege nici propriile cuvinte.
  Cand creste pericolul ?
  Astfel reduceti riscul
 Sapte din zece AVC nu ar avea loc daca, factorii de risc ar fi cunoscuti si indepartati la timp. La ce trebuie sa fim atenti ?
 Marin A. (42 ani) simte mereu ca e... grasut. Supraponderea si-o echilibreaza mereu jucand tenis, iar despre dieta spune : “Mananc cu masura, dar nu ma las prea mult imbiat”. Nici declansarea unei hipertensiuni arteriale (HTA) nu i-a alterat cheful de viata. Vara trecuta, fara nici un preaviz s-a prabusit in camera lui de lucru. Cazand a redevenit constient : jumatatea dreapta a corpului nu-l mai asculta. Diagnosticul AVC s-a pus cu usurinta : a fost vorba de o hemoragie in teritoriul unei importante artee cerebrale.
 Asadar, hipertensiunea, un factor de risc central.
 O hipertensiune de durata duce la ingrosarea progresiva pana la obturarea arterelor ; o tensiune oscilanta este riscanta prin puseele ei, care pot genera anevrisme in peretii arterelor cerebrale, care la randul lor pot crapa ducand la hemoragii cerebrale.
 Supragreutatea este un factor ce poate declansa o hipertensiune arteriala.
 Consumul exagerat de sare comporta riscuri pentru HTA. Sarea se ascunde discret in afumaturi si muraturi, deserturi si gustari sarate, conserve si carnati, peste marinat.
 Frecvent, HTA nici nu doare, nici nu da vreun semnal ca exista, de aceea poate fi prezenta, daca nu este supraveghiata. De la 35 de ani controlati-o cel putin o data la doi ani.
 Cand este necesar, luati medicamente hipotensoare, recomandate de medic si nu intrerupeti administrarea lor fara avizul medicului.
 Este util sa va controlati singur tensiunea, periodic. In acest scop, rugati un medic sa va instruiasca.
  Diabetul creste riscul AVC
 Cand diabetul, HTA si colesterolul crescut in sange se asociaza, riscul creste si mai mult. Diabetul sporeste depunerile in peretii arterelor craniene, cu atat mai mult cu cat acestea sunt ingrosate datorita hipertensiunii si cu cat grasimea in sange este mai abundenta.
  Valorile mari ale colesterolului sangvin sunt factori de risc pentru AVC si pentru infarct miocardic.
  Stenoza arterei carotide reprezinta masura riscului in AVC.
 Nu toti factorii de risc pot fi influientati pe cale medicala. De exemplu, varsta (peste 55 de ani riscul creste simtitor), sexul masculin este mai predispus, de asemenea, incarcarea familiala (AVC la parinti si la frati sporeste riscul). Cunoscand acesti factori suntem avizati sa luam masuri sporite de protectie.

                 Dr. Erna Maura Rusneac
                 editare Cristian Rusneac