1. Prin învatatura

Fara sa exageram valoarea banilor si rolul lor in viata omului, totusi trebuie sa le insuflam copiilor nostri sentimentul de responsabilitate in manuirea lor, asa cum ii invatam sa aiba grija si de lucrurile pe care le avem in casa.
    Dincolo de indrumari clare, directe, o metoda buna este si folosirea povestirilor ilustrative care impresioneaza mintea copilului, chiar mai puternic decat sfaturile parintesti. De obicei, copilul intrerupe firul povestirii cu intrebari, intr-un fel zis, initiaza discutia, pe care parintele o poate exploata pentru sublinierea unor invataminte.

2. Prin exemplul personal

Copilul este un observator genial. Adeseori, el invata mai mult din ceea ce vede, decat din ceea ce aude (ca sfaturi!) de la noi. Mergand impreuna la cumparaturi, el asista la felul in care chibzuim, inainte de a cheltui banii pe ceva. Este chiar recomandat sa gandim cu voce tare, sa chibzuim impreuna cu el.
    O folosire chibzuita a banilor inseamna, de fapt, o alegere intre ce este mai important si mai putin important, intre a cheltui toti banii sau a pastra si ceva rezerva, intre a risipi sau a fi econom, uneori, poate, chiar pana la zgarcenie, care este o alta extrema, aproape la fel de nefericita ca si risipa.
    Este foarte recomandat ca, la varsta scolara, catre adolescenta, copilul sa fie cooptat in discutiile privitoare la bugetul familiei, sa cunoasca greutatile financiare prin care trec parintii si sa vada modul in care acestia rezolva problemele. O asemenea implicare va contribui in mare masura la dezvoltarea simtului raspunderii, atunci cand este vorba de manuirea banior.

 Nu este vorba de acele sume pe care copilul nostru le plateste obligatoriu pentru abonament de calatorie, gustarea din pauza mare, rechizite, contributii la cheltuielile clasei, etc. Prin banii de buzunar intelegem sumele destinate unor cheltuieli care nu sunt obligatorii: prajituri, hobby, excursie, strand, etc. Copilul dispune liber de acesti bani. El poate fie sa ii economiseasca pentru o achizitie mai importanta sau pentru vacanta, fie sa-i cheltuiasca imediat.
Pentru ca banii de buzunar sa aiba un rol educativ in formarea copilului pentru viata, trebuie sa clarificam urmatoarele aspecte:
 

a. provenienta banilor de buzunar
b. marimea sumei
c. controlul parintilor asupra utilizarii banilor de buzunar.

a. Provenienta bsnilor de buzunar

In primul rand, banii de buzunar sunt oferiti de catre parinti sau de catre alte rude, din economia familiei. Dar efectul educativ este mai mare daca banii de buzunar sunt castigati prin munca de catre copilul insusi.
    Aceasta metoda este posibil de aplicat nu numai in timpul vacantelor, ci in tot cursul anului, prin: participarea deosebita a copilului la treburile casnice, printr-un ajutor important dat tatalui in profesiunea lui, sau prin gasirea unei surse ocazionale de venit, in schimbul unor servicii, cum ar fi: stransul recoltei intr-o livada, lipirea unor afise, distribuirea de fluturasi publicitari, vanzarea de reviste, etc.
    Desigur, trebuie urmarit ca aceste activitati sa nu fie in detrimentul obligatiilor scolare si al dezvoltarii culturale, al plimbarilor si chiar al odihnei de care au nevoie copiii. lar in ceea ce priveste participarea lor la treburile casnice si ale gospodariei, trebuie avut grija ca eforturile cerute copiilor sa fie distribuite echitabil intre toti, ca nu cumva, de exemplu, fiica cea mare (daca este) sa fie suprasolicitata, in raport cu ceilalti frati.
    Pe de alta parte, munca in gospodarie a copiilor trebuie sa reprezinte participarea lor fireasca la poverile si interesele familiei, ea nu trebuie platita conform unui tarif automat, care ar anula orice intentie de generozitate. Existenta, uneori, a recompenselor trebuie sa apara ca supliment al banior de buzunar.

b. Marimea sumei

Nu rareori, parintii afla ca prietenii sau colegii de scoala ai copiilor lor primese cu regularitate sume de bani foarte importante. Dar, asemenea daruri nu contribuie la o evolulie psihica sanatoasa a celor care le primesc, fiindca nu ii invata nimic despre eforturile necesare dobandirii unui castig si nu invata sa pretuiasca valoarea muncii depuse si rodul ei.
    In acelasi timp, daca parintii sunt stingheriti material de aceste daruri, chiar daca este vorba de sume mici, este bine ca ei sa spuna limpede acest lucru copiilor. Acestia vor intelege atunci sacrificiul care li se cere ambilor parinti.

c. Controlul utilizarii banilor de buzunar

Chiar daca termenul de control poate sa displaca, in contextul relatiei familiale el isi pierde sensul negativ. Daca tatal si mama sunt atenti la viata copiilor lor si daca intretin un climat familial care ingaduie tuturor sa-si spuna parerea, ei vor cunoaste in majoritatea timpului felul in care copiii lor isi cheltuiesc banii.
    O forma de interventie este limitarea banilor de buzunar pentru a impiedica utilizarea lor excentrica sau primejdioasa. Dar, atentie: atunci cand cheltuielile nu corespund sumelor primite, evident ca trebuie sa cercetam provenienta surplusului de bani. De multe ori, in asemenea cazuri, exista riscul alunecarii copilului pe panta delicventei.
    Sa nu uitam sa veghem si la pericolul ca fiul sau fiica noastra sa fie exploatati de prieteni, colegi sau de cunostinte ocazionale. Daca nu exista asemenea temeri, este preferabil sa nu-i cerem tanarului socoteala de ceea ce a facut cu banii, pentru a-i obisnui progresiv cu administrarea independenta a unui mic buget.
    Adeseori, chiar tanarul cere sfatul parintilor pentru cumparaturile lui. Atunci putem sa-i invatam cum sa aleaga, sau sa-i obisnuim sa astepte: aceasta rabdare presupune ca, intocmai ca, intocmai ca in alte domenii, parintii stiu sa dea exemplul cel bun, evitand ispitele primejdioase ale cheltuielilor nesabuite.

Lazar Forrai