Editorial

Silueta cu orice pret?
Mai cald ca alta data parca, Martie ne aduce bucuria de a nu fi uitate - nici noi nici vocatia noastra de mame. Un gand frumos si o lalea pentru toate cititoarele revistei noastre, din partea redactiei!
    In mod contradictoriu, si in domeniul sanatatii, ne place sa auzim vesti bune referitoare la obiceiurile noastre rele! Orice schimbare presupune stres si orice stres - consum de energie in plus. Prin urmare, solutiile care cer putin efort si promit o rezolvare imediata a problemei ne castiga adesea atentia. Asa stau lucrurile si in privinta kilogramelor in plus. Ideea de "cura de slabire" ne surade, celor mai multi dintre noi, pentru ca, in mod intuitiv, legam termenul "cura" de termenul "sanatate", iar asocierea acestora cu termenul "slabire", parca defineste cel mai bine varianta pe care o cautam.
    Reclamele curelor de slabire-minune, pe baza de ceaiuri, pastile sau alte produse farmaceutice si "naturale", abunda acum in mass-media romaneasca. Pozele lor provocatoare, comparand cele doua ipostaze de "inainte" si "dupa" slabire precum si promisiunile de reusita, atat de convingator formulate - desi poate genereaza in mintea noastra o prima reactie de tipul "prea frumos ca sa fie adevarat"- reusesc, totusi, sa ne ispiteasca.
    Dar, cat de sanatoase sunt, in realitate, curele de slabire? Rezolva acestea excesul de grasime, sau ceea ce se pierde in organism este altceva decat grasime? Cred ca nu va este indiferent daca, dorind sa slabiti in greutate, veti realiza ca ati slabit in putere!
    Statisticile spun ca 5 kg pe care le purtam in plus reduc speranta de viata cu 1 an! Insa, trebuie sa va spun ca si pierderile si recastigurile in greutate, repetate, fenomen specific curelor de slabire, au acelasi impact.
    Nu cumva, din punctul de vedere al sanatatii, e mai putin periculos sa raman cu acest surplus, decat sa ma angajez, din cand in cand, intr-o cura de slabire-minune?
    Veti gasi la rubrica Ghid o abordare desfasurata pe trei planuri: alimentatie, miscare si schimbari comportamentale; abordare care, in mod deosebit, se focalizeaza pe sanatatea dvs. si care, fara a va infometa, aduce sansele cele mai mari ca pierderile in greutate sa nu fie nici apa, nici tesut muscular, ci 100 % grasime.
    Aceasta abordare va va invat a sa acordati incredere doar acelor programe care sunt in armonie cu principiile sanatatii. La ce i-ar folosi cuiva sa piarda in greutate, daca, in schimb, se expune riscului contactarii unei boli de rinichi, ficat sau stomac?
    Vestea buna, pe care sper sa va placa sa o auziti, referitoare si la alte obiceiuri rele in sfera sanatatii, este ca acestea pot fi schimbate. Multe articole din acest numar contin mesaje incurajatoare. Cititi-le si, pentru ca sanatatea ramane bunul nostru cel mai de pret,sa nu-I irosim din ignoranta, prin alegeri nesabuite.

Valentina Dan, MPH

CITITI IN NUMARUL ACESTA:

Controverse:


Pot sa ma vindec de cancer?
Conventional si alternativ in tratamentul
cancerului.
Un chirurg german povesteste: "Prin anii `70, o tanara prietena de familie s-a imbolnavit de cancer mamar. S-a prezentat la medic destul de tarziu, cand boala invadase deja ganglionii limfatici axilari. Medicul i-a recomandat mastectomie radicala (extirparea chirurgicala completa a glandei mamare). Dupa operatie, i s-a recomandat o cura de radioterapie si inca una de chimioterapie, insa ea, impreuna cu sotul ei, au decis sa exploreze si alte optiuni. Au aflat ca intr-un oras din apropiere se afla un oncolog vestit. I-am insotit, ca prieten, la consultatie. Recomandarile acestui medic, rostite pe un ton autoritar, au fost: 1) sa caute pe cineva capabil sa manuiasca bagheta magica (un radiestezist) pentru a verifica daca la originea cancerului se afla o tulburare a curentilor de apa de sub dormitor si 2) sa urmeze un tratament injectabil cu vasc. Era limpede pentru noi ca un crestin care accepta intregul mesaj al Bibliei nu poate apela la serviciile baghetei magice. Astfel decizia finala a fost sa incerce o cura de cruditati. Cu toate acestea,sotia prietenului meu a murit un an mai tarziu, dupa o grea suferinta din cauza metastazelor generalizate ale cancerului."

                                            Continuare....

                                 

S.O.S:


Este hipnoza o metoda terapeutica
acceptabila?
Despre hipnoza s-au spus multe lucruri, unele rele, altele bune, dar niciodata subiectul nu a fost limpede pentru toti, tocmai datorita misterului pe care il creeaza fenomenele neintelese pe deplin, sau gresit intelese. Daca hipnoza este sau nu o metoda terapeutica, daca este bine sau nu sa apelam la ea, vom afla din articolul urmator.
Ce esfe hipnoza?
    Prin hipnoza se intelege o stare particulara de somn, produsa artificial, cu ajutorul sugestiei, de catre o alta persoana, sau de catre subiectul insusi. Aceasta stare cunoaste trei stadii: starea de somn, in care bolnavul mentine legatura cu medicul prin analizatorul auditiv; starea cataleptica, in care se pot imprima muschilor diverse pozitii si cand pot aparea si halucinatiile; starea somnambulismului, cand sunt posibile anumite miscari automate.
    Termenul de hipnoza deriva din cuvantul grecesc hypnos (hypnos = somn). Acest termen a fost folosit in secolul al XIX-lea de un chirurg scotian care utiliza deseori tehnicile mesmerismului in interventiile sale chirurgicale. La randul sau, mesmerismul a fost fundamentat de catre Franz Mesmer, un medic german a carui teorie descria magrretismul animal. La vremea sa, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, teoria a fost ironizata de medicina perioadei respective, din cauza manierei in care Mesmer aborda pacientii. EI ii introducea intr-un butoi cu apa si ii inconjura cu magneti si sarme care aveau menirea sa evidentieze un asa-numit magnetism animal. De multe ori, acesti pacienti ajungeau sa aiba crize convulsive, motiv pentru care metoda a fost respinsa. De-a lungul timpului insa, dupa o istorie cu suisuri si coborasuri, astazi hipnoza tinde, in multe cercuri, inclusiv medicale, sa-si revendice statutul de metoda terapeutica stiintifica si eficienta.
    Este incontestabil faptul ca hipnoza exista si ca ea poate produce modificari spectaculoase ale proceselor psihice si ale comportamentului. Se pot, astfel, obtine iluzii, halucinatii, accentuarea sau reducerea sensibilitatii, modificari ale atentiei sau ale memoriei, acceptarea unor situatii anormale ca fiind perfect logice, mentinerea timp indelungat a unor pozitii incomode precum si modificari ale comportamentului afectiv.
Hipnoza poate sa vindece anumite boli?
    Principalele boli despre care se afirma ca au fost vindecate sau semnificativ ameliorate prin tehnici de hipnoza sunt: durerile de diferite feluri (migrenele, durerile reumalice, durerile anginoase, durerile de stomac, durerile menstruale), insomniile, diversele fobii (teama de inaltime, de zbor cu avionul, de intuneric, etc). Nu intamplator insa, aceleasi categorii de boli se amelioreaza utilizand o metoda de cercetare stiintifica numita placebo. Acest cuvant provine din limba latina si inseamna voi place. In Evul Mediu, el desemna un lingusitor, iar medicina moderna a preluat acest cuvant pentru un medicament pe care un medic il prescrie numai ca sa-i faca placere pacientului, fara a contine insa o substanta activa. Statistic vorbind, o treime din pacienti reactioneaza foarte bine la tratamentul placebo, o treime satisfacator, iar cealalta treime nu reactioneaza deloc, proportiile mentionate fiind valabile si in cazul hipnozei. In fapt, credinta in efectul medicamentului conditioneaza vindecarea, asa cum si puterea cuvântului, sugestia, joaca acelasi rol in bolile psihosomatice.
    In disperarea oamenilor de a obtine vindecare cu orice pret, mai ales in urma invaziei actuale de metode terapeutice neconventionale, apelarea la hipnoza poate deveni o alternativa. Inainte de a utiliza o asemenea metoda, este bine ca pacientul sa cunoasca riscurile acesteia si sa le cantareasca in raport cu posibilele beneficii.

                                          Continuare....